Procesele de revendicare durează până îți cade casa

Procesele de 15, până la 20 de ani, în instanţă, pentru recuperarea unor clădiri monument i-au lăsat pe proprietari în posesia unor ruine cu grad foarte ridicat de risc seismic. Cele mai multe dintre aceste clădiri sunt considerate perciol public şi ar putea beneficia de noua lege propusă de deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, prin care statul ar plăti integral consolidarea şi renovarea. 

Legea care prevede consolidarea clădirilor periculoase cu bani de la bugetul statului ar putea fi adoptată în curând, după ce ieri a intrat pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor. Cele 180 de proprietăţi din Bucureşti aflate pe lista clădirilor cu grad ridicat de risc seismic, dar şi alte astfel de clădiri periculoase din marile oraşe ale ţării ar putea beneficia de un fond special pentru reabilitare. „Ca să reparăm clădirile cu grad maxim de risc seismic avem nevoie de 80 de milioane de euro. De la an la an se reportează 200 de milioane de euro care nu sunt folosiți, bani care se recoltează cu acest scop", a explicat deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, iniţiatorul legii.

Proprietarii pot da statul în judecată

Există însă cazuri în care moştenitorii de drept au fost prejudiciaţi de stat prin faptul că nimeni nu a mai întreţinut clădirile revendicate pe întreaga durată a proceselor de retrocedare, astfel încât acestea s-au degradat. Nu vor plăti pentru asta nici magistraţii care au lungit nejustificat procesele, nici politicienii care nu au schimbat legislaţia astfel încât să fie evitate aceste pagube, ci este posibil să o facem cu toții, prin clata unor despăgubiri de la bugetul de stat. „Proprietarii ar putea să dea statul în judecată, pentru a-şi recupera prejudiciile, dacă instanţele au încălcat procedurile şi au prelungit nejustificat aceste procese, iar clădirile s-au degradat. De asemenea, statul este responsabil pentru lipsa întreţinerii clădirilor în perioada în care încă era proprietar, până la soluţionarea litigiului. Pe de altă parte, statul s-ar putea apăra prin contractele pe care le-a avut cu diverşi chiriaşi, prin care li se impunea chiriaşilor să întreţină clădirile. Este aproape imposibil să-i aduci pe foştii chiriaşi, însă acolo unde au funcţionat instituţii publice, proprietarul poate câştiga procesul împotriva statului", explică avocatul Bogdan Bărbuceanu.

Recuperatorii de drepturi litigioase

Problema acestor proprietăţi este alta, însă: în cele mai multe cazuri, retrocedările au fost câştigate de recuperatorii de drepturi litigioase, aceiaşi oameni care au influenţă asupra clasei politice. „Pe fondul fenomenului Colectiv, este momentul prielnic pentru o asemenea lege (de consolidare pe banii statului n.n.), având şi o motivaţie socială, dar sunt foarte puţini urmaşii care au reuşit să-şi ia înapoi clădirile. Cei mai mulţi au preferat să cedeze drepturile litigioase şi astfel să poată obţine măcar 10% din valoarea proprietăţii. Marea majoritate au dobândit prin drepturi litigioase. Eu am avut, numai în oraşul Otopeni, zeci de astfel de cazuri", mai spune avocatul.

În cele mai multe cazuri, beneficiarii legii care prevede alocarea a peste 200 de milioane de euro de la bugetul statului pentru consolidarea şi renovarea clădirilor de patrimoniu cu grad foarte ridicat de risc seismic vor fi câştigătorii proceselor cu statul, cei care au cumpărat drepturile litigioase de la moştenitori.

Una dintre cele mai periculoase clădiri din Capitală este fostul cinematograf Dacia, una dintre puţinele clădiri care au fost recuperate de moştenitorii de drept şi nu de cumpărătorii drepturilor litigioase.