Procesul privind întreruperea pedepsei lui Victor Stănculescu a fost din nou amânat

Tribunalulul Militar Teritorial Bucureşti a amânat până pe 25 noiembrie procesul în care Victor Atanasie Stănculescu solicită întreruperea pedepsei. Motivul: INML nu a finalizat expertiza medicală ce va arată dacă acesta suferă de boli grave.

La termenul de astăzi, magistraţii militari au luat act de răspunsul INML, potrivit căruia o astfel de expertiză durează în jur de două luni. Prezent la proces, Stănculescu a cerut să nu mai fie adus până la finalizarea expertizei. Instanţa a cerut, printr-o adresă trimisă INML şi Spitalului Penitenciar Jilava, să fie urgentate procedurile privind această expertiză, având în vedere vârsta şi afecţiunile pe care susţine că le-ar avea Stănculescu.
La termenul de săptămâna trecută, magistraţii militari au amânat procesul cu o săptămână, din acelaşi motiv. Pe 4 noiembrie, în sală au fost prezenţi revoluţionari şi rude ale victimelor Revoluţiei de la Timişoara, care au protestat faţă de o posibilă eliberare a lui Stănculescu. Cele în jur de 20 de persoane s-au certat cu susţinătorii lui Stănculescu veniţi la proces, însă nu au existat alte incidente. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus, pe 21 octombrie, efectuarea unei expertize medicale pentru a stabili dacă Victor Stănculescu poate să suporte regimul de detenţie. Expertiza va fi făcută de o comisie a Institutului de Medicină Legală şi de către Spitalul Penitenciar Jilava, acolo unde sunt încarceraţi Stănculescu şi Mihai Chiţac pentru condamnarea de 15 ani dată în dosarul Revoluţiei de la Timişoara.  Magistratul militar a dispus trimiterea unei adrese către INML, care ar urma să precizeze "dacă a constatat existenţa unei suferinţe de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei" în cazul Stănculescu. Judecătorul a mai cerut o adresă de la Spitalul Militar Central, prin care să se comunice instanţei dacă există date privind afecţiunile lui Victor Stănculescu. Cererea de examinare medică a lui Stănculescu a fost făcută de avocatul acestuia, Alice Drăghici.

MOTIVARE. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) va discuta, în data de 17 noiembrie, admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulată tot de avocatul Alice Drăghici împotriva deciziei de condamnarea lui Victor Stănculescu la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Recursurile depuse de Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie prin decizie definitivă şi irevocabilă. Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală, pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi ştiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelaşi document confirmă faptul că Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu "vădit exces de zel" atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara. În ceea ce îl priveşte pe Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, "implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe. (V.A.)