Protestul civil lansat de mai mulţi intelectuali maghiari faţă de deschiderea la Târgu-Mureş a biroului europarlamentarului partidului Jobbik, Szegedi Csanád, susţine importanţa neamestecului unei terţe părţi în convieţuirea democratică dintre românii şi maghiarii târg-mureşeni şi transilvăneni şi a fost semnat de aproximativ 1.000 de persoane.
Protestul faţă de deschiderea la Târgu-Mureş sau oriunde pe teritoriul Transilvaniei a biroului europarlamentarului partidului "Jobbik Magyarországért Mozgalom" ("Mişcarea pentru o Ungarie mai bună"), Szegedi Csanád, iniţiat de mai mulţi intelectuali maghiari din Transilvania a fost lansat pe site-ul http://civilallasfoglalas.transindex.ro, la 10 iunie a.c. şi a fost semnat până la ora actuală de circa 1.000 de persoane. Semnatarii documentului îşi exprimă dezacordul faţă de declaraţiile făcute de Szegedi Csanád, apărute pe blogul acestuia. "Szegedi Csanád în declaraţiile sale contestă graniţele din Europa, democraţia parlamentară din România - numind-o pur şi simplu putere asupritoare -, precum şi toate formaţiunile politice reprezentative legal constituite ale maghiarilor din România (http://www.szegedicsanad.hu/?oldal=interjuk&id=162)", se arată în protest. Totodată, semnatarii atrag atenţia că europarlamentarul se exprimă într-o manieră ce aminteşte de politica rasială. "El se referă la Ardeal cu sintagma «unul din cele mai valoroase teritorii ale Europei, apartenenţa căruianu este deloc fără însemnătate» (http://www.szegedicsanad.hu/?oldal=interjuk&id=42), iar despre posibilitatea aşezării pe teritoriul actual al Ungariei a ceangăilor din Moldova, se exprimă într-o manieră ce aminteşte de politica rasială, făcând aluzie la o "reîmprospătare a sângelui", se mai arată în document.
Iniţiatorii protestului civil subliniază că recunosc dreptul lui Szegedi Csanád la libera exprimare a opiniilor sale, însă atrag atenţia că vehicularea ideilor arătate anterior contravine tratatelor internaţionale în vigoare, relaţiilor politice legale din România şi poate stârni conflicte atât între maghiari, cât şi între maghiarii şi românii din România, precum şi între România şi Ungaria.
"Noi, cei care respingem atât politica bazată pe criterii de rasă sau sangvinitate, cât şi contestarea graniţelor din Europa sau a democraţiei parlamentare susţinem importanţa neamestecului unei terţe părţi în convieţuirea democratică dintre românii şi maghiarii târg-mureşeni şi transilvăneni, considerăm neavenită deschiderea biroului lui Szegedi Csanád atât în Târgu-Mureş, cât şi oriunde în Transilvania. Exprimarea poziţiei noastre este o iniţiativă civică care nu sprijină nici o acţiune din partea autorităţilor. În acest caz, ea este doar exprimarea faptului că semnatarii resping şi consideră dăunător ca ideile proferate de Szegedi Csanád şi partidul său, prin intermediul biroului amintit, să dobândească posibilitatea răspândirii lor în Transilvania", se menţionează în protest.
Una dintre puţinele voci care s-a făcut auzită imediat după deschi-derea biroului de europarlamentar al lui Csanád, şi care a cerut declararea acestuia drept persoana non-grata, a fost cea a vicepreşedintelui Partidului Conservator, Bogdan Diaconu. "Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzisă în România, la fel cum este interzis nazismul sau alte mişcari anarhice, violente şi extremiste", a spus Bogdan Diaconu.