Resurse durabile

HARTA VERDE A BUCURESTIULUI ● Trasee culturale pietonale
Resursele culturale si naturale ale Bucurestiului reprezentate pe Harta Verde pot fi descoperite si valorificate prin promovarea lor ca trasee cultural-turistice pietonale. In urma dezvoltarii unei infrastructuri, aceste trasee pot fi parcurse si cu bicicleta.

HARTA VERDE A BUCUREŞTIULUI ● Trasee culturale pietonale
Resursele culturale şi naturale ale Bucureştiului reprezentate pe Harta Verde pot fi descoperite şi valorificate prin promovarea lor ca trasee cultural-turistice pietonale. În urma dezvoltării unei infrastructuri, aceste trasee pot fi parcurse şi cu bicicleta.

Astfel se poate reduce gradul de poluare prin încurajarea utilizării acestor mijloace de locomoţie în locul autoturismelor. Mai mult, turiştilor care vizitează Capitala li se pot propune trasee care să-i îndrume în descoperirea "micului Paris" de altădată. Traseele pietonale propuse de liceeni în cadrul proiectului Harta Verde vor fi expuse publicului în toamnă. Alina Gealatu, elevă a Colegiului Naţional "Sf. Sava", povesteşte despre implicarea în proiectul Harta Verde: "Bucureşti. 2.000.000 de oameni, locuitori ai Capitalei, aproape zilnic au pe buze acest cuvânt. 2.000.000 de păreri, tuturor le place să discute, să analizeze, să se plîngă. Iar, dacă discutînd, problemele s-ar rezolva, atunci Bucureştiul ar fi prima capitală din Europa. Sîntem o generaţie care aşteaptă cu nerăbdare să migreze spre Europa civilizată. De ce ai alege să te implici? Cînd există deja locuri unde găseşti tot ce vrei. Ei bine, eu nu ştiu răspunsul la această întrebare. Cu toate astea, am decis să mă înscriu ca voluntar la Harta Verde Bucureşti, un proiect iniţiat de Asociaţia Culturală Goodartofnoon, ce poartă emblema Gis Day". Componenta educaţională a acestui proiect implică participarea a 40 de elevi de la două licee de prestigiu din Bucureşti, Colegiul Naţional "Gh. Lazăr" şi Colegiul Naţional "Sf. Sava", şi unul din Piteşti, Colegiul Naţional "I.C. Brătianu".

AMESTEC. Bucureştiul este o aglomerare de stiluri şi epoci diferite, toate suprapunîndu-se într-un inedit cocteil. Imobilul Bancorex, construit în anii ’90, ce ţine umbră impunătorului palat CEC, construit în stil eclectic în urmă cu peste 100 de ani, este doar un exemplu al acestei simbioze. Cercul Militar Naţional, cu al său stil neo-clasic, clădirea Ateneului, construită la sfîrşitul secolului al XIX-lea după tiparele arhitecturii franceze în vogă la acea perioadă, Palatul Regal etc. Nu ai ce să vezi în Bucureşti? Greşit. Nu vrei să vezi. Capitală fiind, oraşul păstrează cel mai bine schimbările cultural-politice ce au avut loc de-a lungul deceniilor. Sînt clădiri în Bucureşti ce spun poveşti care se întind pe cîteva sute de ani. Unele îşi spun vîrsta, precum Biblioteca Universitară, ale cărei capiteluri corintice păstrează cicatrice de la Revoluţia din ’89, în timp ce altele au renăscut, exemplu constituind vechiul Teatru Naţional, în prezent hotel de lux. Ce face Goodartofnoon? Scrie poveştile care merită ştiute pe trasee ce merită văzute. Cursuri specializate Gis pentru cartografierea hărţilor, accesul la arhivele Bibliotecii Municipiului Bucureşti în vederea documentării proiectului, şi mulţi alţi specialişti ne ghidează pentru a asigura realizarea profesionistă a unui produs ce îşi propune să dea o altă perspectivă Bucureştiului. În toamnă, cînd toate proiectele vor fi finalizate, asociaţia va avea ocazia să le înainteze autorităţilor locale.