Cazul judecatoarei Georgeta Buliga de la Curtea de Apel Iasi, condamnata la patru ani si jumatate de inchisoare pentru luare de mita, a fost unul minor, insa ar putea fi un indiciu ca Romania devine cu adevarat serioasa in legatura cu problema adanc inradacinata a coruptiei, dupa o serie de condamnari in ultimele luni ale unor politicieni de top, printre care si un fost prim-ministru, scrie luni Reuters, intr-un amplu articol despre sistemul de justitie din tara noastra.
Totusi, scepticii pot fi de inteles atunci cand vine vorba de o tara
afectata atat de mult timp de coruptia guvernamentala si comerciala,
mai noteaza Reuters.
“Anul trecut si in acest an am inregistrat primele cazuri de
condamnari ale unor fosti ministri', a declarat pentru Reuters Daniel
Morar, seful Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). “Daca vedem in
aceasta crestere o reflectare a raspandirii coruptiei, lucrurile nu
sunt bune. Dar daca vedem (in aceasta crestere) o reactie a
institutiilor de stat in vederea combaterii coruptiei, atunci ea
trebuie considerata pozitiva', a spus Morar.
Romania, care a aderat in 2007 la blocul comunitar, este a doua cea
mai saraca tara din Uniunea Europeana si considerata al treilea cel
mai corupt membru al Uniunii. Bruxellesul si-a exprimat in repetate
randuri ingrijorarile in legatura cu lipsa de progres in condamnarea
oficialilor de nivel inalt.
Acest lucru a tinut Romania in afara spatiului Schengen de libera
circulatie, alaturi de tara vecina Bulgaria, si submineaza dezvoltarea
economica a celei mai sarace regiuni a UE.
Eforturi suplimentare
In ultimul raport privind sistemul judiciar, Bruxellesul a salutat
eforturile Romaniei in condamnarea unor oficiali de top, insa a
precizat ca este nevoie de eforturi suplimentare, printre care o mai
buna curatare a sistemului judiciar, sentinte mai dure si un grad mai
mare de confiscare a averilor ilicite.
Cazul de cel mai inalt profil a fost condamnarea la doi ani de
inchisoare a fostului premier Adrian Nastase. El ar fi primul fost
premier trimis la inchisoare de la caderea comunismului in 1989, insa
in acest caz se asteapta decizia in apel.
Fostii ministri ai Agriculturii Ioan Avram Muresan si Decebal Traian
Remes si alti cativa parlamentari in exercitiu au fost de asemenea
condamnati, desi unii au primit sentinte cu suspendare sau sunt in
libertate pana la finalizarea apelurilor.
Alina Mungiu-Pippidi, profesor la Hertie School of Governance din
Berlin, a spus ca UE nu poate ridica monitorizarea speciala pana cand
nu asista la progrese ireversibile. “Procurorii fac mai mult ca
niciodata, insa mai trebuie facute multe lucruri pentru a ataca
coruptia sistemica. Aceasta nu se poate face doar prin represiune', a
declarat ea.
Perceptie gresita
Mita afecteaza societatea romaneasca la toate nivelurile si este un
lucru comun sa dai bani pentru tratamente medicale, documente
importante de la birouri guvernamentale si pentru a trece examanele de
la scoala si universitatate. Climatul de impunitate isi are originea
inca in perioada comunista, cand tara era dominata de nepotism si
favoritism.
Perceptia ca persoanele vinovate nu sunt investigate sau condamnate a
incurajat astfel de practici si, in ciuda faptului ca recentele
condamnari incep sa trimita un mesaj, este important ca aceia care sunt gasiti vinovati sa fie trimisi cu adevarat dupa gratii, spun analisti si
diplomati.
Potrivit Laurei Stefan, care face parte dintr-o echipa a UE ce
supervizeaza politicile anticoruptie din blocul comunitar, exista
ingrijorari ca Romania face numai eforturi de fatada si ca se fac in
continuare pasi inapoi, in contextul alegerilor parlamentare din
noiembrie. Un exemplu este o initiativa recenta a unui membru al partidului etnicilor maghiari UDMR, membru al coalitiei de guvernamant, de a decriminaliza conflictul de interese pentru parlamentari.
“Din cauza acestui lucru, nimeni din Europa nu crede cu adevarat ca
reforma este ireversibila si ca epoca in care oamenii puternici nu
erau trasi la raspundere pentru faptele lor este cu adevarat
incheiata', a mai spus Laura Stefan.
“Curatarea instantelor'
Totusi, procedurile au fost accelerate, exista noi reguli pentru
judecatorii de la Curtea Suprema din Romania - printre care verificari
si analize mai dure ale deciziilor anterioare -, iar Parlamentul
dezbate o lege care va facilita confiscarea averilor.
Ca si in exemplul judecatoarei Buliga si a celor 3.000 de euro mita
gasiti in locuinta ei, curatarea instantelor este un proces in plina
desfasurare. Procurorul Morar a spus ca circa 30 de magistrati au fost
condamnati in timpul mandatului sau, care a inceput in 2005.
Romania a condamnat 54 de oficiali anul trecut pentru fapte legate de
coruptie in alocarea fondurilor europene, de la 20 in 2010. Numarul
condamnarilor finale si cel al pedepselor cu inchisoarea pentru
oficiali aproape s-au dublat.
Liderul de opozitie Victor Ponta, care este favorit pentru functia de
premier dupa alegerile din noiembrie, a spus ca romanii nu au
incredere in sistemul de justitie, insa a recunoscut ca lucrurile se
schimba. “A existat o imbunatatire clara in ultimul an. Au condamnat
persoane cu functii, nu doar oameni invinsi in alegeri', a declarat
Ponta presei straine.
Obstacol pentru intevestitii straine
Natura dubioasa a mitei ingreuneaza evaluarea impactului acesteia
asupra economiei, insa exista indicii ca este un factor major care
tine pe loc nu doar Romania, ci si alte foste state comuniste din
Europa Centrala si de Est.
Evaziunea fiscala, despre care expertii spun ca este direct legata de
mita, este evaluata la circa 10% din produsul intern brut de catre
Consiliul Fiscal, un organism de experti independenti care
monitorizeaza politicile Guvernului. “Fara evaziune fiscala, am fi avut venituri la buget echivalente cu 44% din PIB',, a declarat Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen.
Mita este de asemenea o piedica majora pentru investitiile straine,
care au fost de doar 1,9 miliarde de euro in 2011. Mai mult de o
treime din directorii intervievati de Camera Americana pentru Comert
au spus ca mita este unul din obstacolele de top pentru viitoare
investitii.