Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autorităţile ucrainene îşi continuă ofensiva, în încercarea de a recuceri localităţile din estul ţării, aflate sub controlul insurgenţilor proruşi, după ce sâmbătă a fost o zi de coşmar pentru Ucraina: 40 de oameni şi-au pierdut viaţa într-un incendiu produs la Odesa în urma confruntărilor dintre susţinătorii unităţii Ucrainei şi proruşi. Sâmbătă, trupele subordonate Kievului au preluat controlul asupra oraşului Kramatorsk, situat la 17 km distanţă de Slaviansk şi asediat de vineri, cu excepţia consiliului municipal, care rămâne ocupat de militanţi proruşi. Ofensiva armatei ucrainene a continuat şi la Konstantinovka, regiunea Doneţk.
La Lugansk, mare centru industrial din estul rusofon al Ucrainei, miliţiile proruse au luat sâmbătă cu asalt sediul unui punct de recrutare local, de unde au confiscat arme pe care le-au predat membrilor miliţiei Berkut, care luptă de partea lor, după cum transmite RIA Novosti, preluată de Agerpres. La Mariupol, oraş-port important în sudul ţării, separatiştii se pregăteau să facă faţă unui asalt din partea armatei asupra consiliului local, pe care îl ocupă de mai multe săptămâni. “Regimul de la Kiev a declarat război propriului popor”, a denunţat, sâmbătă, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, făcând apel la SUA să-şi “utilizeze întreaga lor influenţă pentru a obliga încetarea imediată a operaţiunilor militare”, conform AFP.
În replică, secretarul Consiliului ucrainean pentru securitate şi apărare naţională, Andrei Parubi, a declarat că Kievul va recurge la forţă şi în alte regiuni ale Ucrainei, după ce operaţiunea specială în curs din Doneţk va fi încheiată. Ofensiva are drept scop reprimarea militanţilor proruşi care susţin federalizarea Ucrainei şi pe care Kievul îi califică drept “terorişti”.
“Plan al Federaţiei Ruse pentru distrugerea Ucrainei”
În timp ce premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk acuza Rusia pentru ceea ce s-a petrecut la Odesa, afirmând că aceasta “face parte dintr-un plan al Federaţiei Ruse pentru distrugerea Ucrainei şi a statului său, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federaţiei (Camera Superioară a Parlamentului rus), Andrei Klimov, declara că evenimentele tragice de la Odesa şi din sud-estul Ucrainei constituie “preludiul unui război civil”. “De fapt, acesta este preludiul războiului civil în Ucraina”, a spus Klimov, indicând că până şi SUA, care sprijină actualele autorităţi de la Kiev, au calificat ca inacceptabil carnagiul de la Odesa.
“Elemente de identificare a unui început de război civil”
Despre complicaţiile situaţiei din estul şi sudul Ucrainei, care “au elementele de identificare a unui început de război civil”, a vorbit şi la Bucureşti preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă la Cotroceni. Asta după ce premierul Victor Ponta declara “că situaţia de criză din Ucraina este o mare problemă pentru România şi mai ales pentru Republica Moldova”, iar aceasta trebuie discutată în CSAT. Sâmbătă seara, însă, Băsescu a afirmat că “situaţia Ucrainei a fost discutată demult în CSAT, adăugând că premierul Victor Ponta 'nu şi-a dat seama când'”. Numai că violenţele în Ucraina sunt într-o continuă creştere, iar pericolul generalizării conflictului este din ce în ce mai evident, totul desfăşurându-se la graniţele României.
Ponta:”Niciun cetăţean român nu este şi nu va fi în pericol”
Premierul Victor Ponta a afirmat, sâmbătă, la Târgu-Jiu, că, în contextul situaţiei tensionate din Ucraina, “niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol”, iar România nu este ameninţată, deşi “regiunea este un focar de pericol”, relatează Agerpres. Victor Ponta a menţionat că luni va avea loc o şedinţă pentru a se face o analiză a strategiei pe care Guvernul o are pentru a a da asigurări populaţiei din România că nu este în pericol. “Vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova. Luni, de altfel, împreună cu ministrul Apărării, o să facem o analiză şi vom pregăti pentru prima şedinţă CSAT toate datele şi strategia pe care Guvernul o are pentru a da aceste asigurări populaţiei României, dar şi fraţilor noştri de peste Prut. Nu mai există în Constituţie din 2003 stagiul militar şi conflictele secolului XXI se desfăşoară la un nivel tehnologic şi de pregătire pe care România, în mare parte, îl respectă. Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante în teatrele de operaţiuni”, a declarat premierul Ponta. “Repet, niciun român nu este în pericol, dar în acelaşi timp investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie sunt absolut necesare şi luni începem săptămâna cu o şedinţă la Ministerul Apărării în acest sens”, a mai spus premierul.
Victor Ponta a declarat că Ministerului Apărării Naţionale (MapN) îi va fi alocată suma de 700 de milioane de lei. Aceasta va merge către întreţinerea echipamentelor militare şi către completarea stocurilor necesare. Ponta a menţionat că unul dintre beneficiari va fi şi Uzina Mecanică Sadu, care se află într-o situaţie financiară precară. Apropo de pericolul pentru România reprezentat de situaţia din Ucraina, presa a abundat zilele acestea de informaţii privind un proces de “mobilizare a rezerviştilor sau de recrutare a tinerilor”.
“Nu există proces de mobilizare a rezerviştilor”
Ministerul Apărării Naţionale a ţinut să infirme categoric, sâmbătă, faptul că există un proces de mobilizare a rezerviştilor sau de recrutare a tinerilor. “Documentul la care se face referire, ordinul comun publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 312, din 28 aprilie 2014, actualizează modelul certificatului medical eliberat de medicul de familie ce urmează să fie prezentat de tineri la comisia locală de recrutare-încorporare, pentru efectuarea vizitei medicale. Acest demers este unul legal, în conformitate cu articolul 27 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede în mod expres obligativitatea stabilirii unui model unic pentru acest tip de document. Acest certificat este unul similar cu cel al soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.
Măsura legislativă nu are nicio legătură cu eventuale evoluţii în mediul de securitate, în vecinătatea României”, se arată în comunicatul ministerului.
La 23 aprilie, preşedintele Băsescu anunţa că CSAT va analiza în perioada următoare capacitatea de a chema rezerviştii sub arme, subliniind însă că România nu are în prezent o ameninţare directă iminentă. “S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi dintre rezervişti sunt la muncă în Italia, în Spania, în Franţa, în Germania. Este un subiect pe care CSAT-ul îl va analiza în perioada următoare”, a afirmat Băsescu, precizând că acest subiect a fost discutat şi la ultima şedinţă a CSAT.
Citește pe Antena3.ro
