Vaccinurile antirabic şi antitetanos, două seruri indispen¬sabile poduse în România până acum câţiva ani, lipsesc din spitalele din toată ţara. Deşi unităţile medicale au bani, vacci¬nurile care ar putea salva viaţa a sute de oameni zilnic nu pot fi cumparate din cauză că producătorul francez Sanofi-Pas¬teur refuză preţurile stabilite de oficialii români.
Institutul de Boli Infecţi¬oase „Matei Balş” din Capitală a atras atenţia, zilele trecute, asupra unei probleme extrem de grave: a epuizat stocurile de vaccin antirabic şi antitetanos şi se af lă în imposibilitatea de a cumpăra altele. Cauza? Ministerul Sănătății încă nu a luat decizia ca serurile să fie puse pe piață deoarece nu s-au înţeles la preţ cu producătorul francez. „Producătorul acestor vaccinuri a trimis o contestaţie şi nu vrea să recunoască preţul stabilit de Ministerul Sănătăţii în conformitate cu legislaţie internă, adică Ordinul 75, care spune că preţul este minimul din 12 ţări europene. Ministerul a răspuns la contestaţie şi aşteptăm să vedem decizia producăto¬rului. Până atunci, există stocuri în ţară din aceste produse şi vom vedea cum vom discuta cu producătorul”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Minis¬terului Sănătăţii, Oana Grigore, precizând că „se va găsi o soluţie: fie vor fi aduse prin Unifarm, distribuitorul naţional, fie se va găsi altă soluţie de minister”.
Prof. Streinu-Cercel: „Nu mai sunt nicăieri în ţară”
„Producătorii şi distribuitorii nu ne onorează comenzile. Şi este aceeaşi situaţie în toată ţara. Nu mai ajunge nici pentru o zi, s-a terminat. Nu mai sunt nicăieri în ţară. Pe piaţă există mai mulţi producători ai acestor vaccinuri, însă, în momentul de faţă, noi avem o procedură de achiziţie publică cu Sanofi-Pasteur şi distribu¬itorii locali. Problema este în curtea Ministerului Sănătăţii, ei sunt cei care avizează preţurile. Institutul este doar un beneficiar al unui produs care se pune pe piaţă. Preţul vaccinului nu este problema mea, ca Institut. Eu trebuie să am vaccinurile”, ne-a declarat managerul Institu¬tului „Matei Balş”, prof. Adrian Streinu-Cercel, adăugând că „problema este mai veche, doar că acum s-a ajuns la limită”.
Doar la Camera de gardă de la „Matei Balș” se prezintă, zilnic, între 15 și 20 de persoane mușcate de câini, care necesita vaccinul antirabic, iar unul din cinci pacienţi este copil. În acest an, de oameni mușcați de câini au ajuns la Centrul Antirabic din Capitală, care deserveşte Bucureș¬tiul și județele limitrofe. Vaccinul antitetanos se administrează în cazul pacienților cu tăieturi, înțepături și mușcături pentru a preveni infecția cu tetanos care, de asemenea, poate fi fatală.
Din mari producători, am devenit importatori de vaccin
Până acum câţiva ani, ambele vaccinuri au fost produse în România, la Institutul „Cantacu-zino”, iar medicii spun că unele erau chiar mai bune decât cele de import. Din lipsa banilor, în 1999, producţia de vaccin antirabic a fost oprită. În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autori¬zaţiile de producere a oricărui tip de vaccin, iar Institutul a sistat şi producţia de ser antitetanos. De atunci, spitalele româneşti au fost nevoite să cumpere de la producă¬torii străini. De-a lungul timpului, Institutul a contribuit la eradicarea poliomielitei şi a difteriei şi a scăpat milioane de români de tetanos, variolă, febra tifoidă, rabie, rujeolă, tuberculoză, tifos.
Rabia (turbarea –n.n.) este o boală mortală, iar serul antirabic trebuie administrat în maximum 24 de ore tuturor celor care sunt muşcaţi sau intră în contact cu un animal nevaccinat antirabie, orice întârziere putând fi fatală. Este nevoie de cinci astfel de doze, la un interval stabilit de medic.