Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fața unui public format din medici, cercetători, profesori universitari și decidenți, Stambler a pledat pentru o schimbare de paradigmă: îmbătrânirea trebuie tratată ca problemă medicală și longevitatea sănătoasă ca un nou drept fundamental al omului.
„Ideea de bază a advocacy-ului pentru sănătate și longevitate este că trebuie să țintim îmbătrânirea ca problemă medicală. Dacă suntem cu adevărat serioși în privința medicinei preventive, nu avem altă opțiune decât să tratăm îmbătrânirea ca pe o condiție medicală”, a spus Stambler la București.
Din perspectiva longevității sănătoase, România nu stă bine, iar Stambler nu a ocolit acest subiect sensibil. El a arătat că populația României îmbătrânește rapid, în timp ce speranța de viață și mai ales speranța de viață sănătoasă rămân printre cele mai scăzute din Europa.
„În următorii 20 de ani, România ar putea pierde circa 20% din populație, iar ponderea persoanelor vârstnice ar putea depăși 30%. Speranța de viață sănătoasă este cu aproximativ 8–10 ani mai mică decât în țări precum Israel sau Japonia. Acesta este un apel la acțiune”, a avertizat el.
Mesajul său este clar: dacă România nu acționează acum, va plăti mai târziu, nu doar în plan uman, ci și economic. Un singur an de viață sănătoasă în plus, la nivel de populație, poate însemna miliarde de euro economii pentru sistemele de sănătate și de asistență socială, creșterea perioadei active de muncă și o societate mai productivă.
Pentru Stambler, longevitatea sănătoasă nu înseamnă să trăim „oricât”, ci să trăim mai mulți ani în stare bună de sănătate. De aceea, el insistă că îmbătrânirea trebuie abordată la fel ca orice altă problemă medicală - diagnosticată, măsurată și tratată.
„Nu poți preveni sau trata ceva ce nu poți diagnostica. Avem nevoie de biomarkeri fiabili ai îmbătrânirii, pentru a prezice traiectoria de sănătate și pentru a evalua eficiența reală a tratamentelor. Altminteri riscăm să vindem doar ‘snake oil’ - promisiuni fără fundament”, a explicat cercetătorul.
Stambler amintește că deja există dovezi științifice solide - mai ales din studii pe animale, dar tot mai mult și din studii umane - că se poate interveni asupra proceselor biologice ale îmbătrânirii pentru a preveni multimorbiditatea, adică apariția simultană a mai multor boli cronice la vârste înaintate.
Ilia Stambler susține ferm ideea că un stil de viață sănătos rămâne esențial - alimentație echilibrată, activitate fizică, somn suficient, menținerea motivației și a sensului în viață. Dar atrage atenția că acest lucru nu este suficient.
„Unii cred că stilul de viață este suficient și nu avem nevoie de toate testele și terapiile sofisticate din laborator. Nu este așa. Avem nevoie de ambele: și stil de viață, și cercetare științifică. Mai ales pentru persoanele vârstnice, unde nu știm întotdeauna cum să personalizăm terapia fără date solide”, a spus el.
Mesajul său este unul de echilibru: schimbările comportamentale sunt baza, dar progresul real în prelungirea vieții sănătoase va veni din combinația dintre lifestyle și inovație biomedicală.
Experiența sa de advocacy arată că această viziune poate fi transformată în politici concrete. În Israel, datorită eforturilor coordonate de organizații precum International Longevity Alliance și Vetek, au fost obținute circa 24 de milioane de euro finanțare guvernamentală pentru cercetarea îmbătrânirii, precum și programe internaționale de tip UK–Israel BIRAX Aging, cu zeci de proiecte științifice finanțate.
„La fel cum am creat un astfel de program cu Marea Britanie, putem crea unul și cu România. Un program bilateral România-Israel pentru cercetarea îmbătrânirii ar putea deveni un model în Europa de Est”, a anunțat Stambler, precizând că va propune această idee în discuțiile cu autoritățile române.
International Longevity Alliance, organizație pe care Stambler o coordonează, reunește astăzi 75 de organizații nonprofit din 65 de țări și militează pentru recunoașterea îmbătrânirii ca problemă medicală și a longevității sănătoase ca prioritate globală. Datorită eforturilor acestui tip de advocacy, îmbătrânirea a fost inclusă în programul de lucru al OMS și recunoscută ca entitate în ICD-11, clasificarea internațională a bolilor.
„Dacă 30% dintre oameni cred în ceva, întreaga societate începe să creadă în acel lucru. Longevitatea sănătoasă este aliniată cu toate marile valori umane: prețuirea vieții, prosperitatea economică, educația, egalitatea, justiția”, a subliniat Stambler.
România, spune el, are două atuuri majore: o tradiție istorică puternică în gerontologie și un prezent în care începe să construiască un ecosistem al longevității, prin inițiative precum Congresul Internațional de Longevitate și Longevity Expo Forum Fest.
Dacă va reuși să îmbine această moștenire cu investiții în cercetare, infrastructură și politici publice, România poate deveni nu doar un „caz de recuperat” în statisticile europene, ci un lider regional în medicina longevității și în definirea longevității drept nou drept al omului.
Citește pe Antena3.ro
