România, rămasă fără forță de muncă, suplimentează numărul lucrătorilor migranți

„Referitor la contingent, în proiectul de hotărâre de guvern pe care a fost publicat recent pe site-ul Ministerului Muncii, am suplimentat la 140.000 pentru anul 2024 - astăzi este 100.000. Avem tot felul de dispute cu alte instituţii care ne spun că uneori există riscul ca anumite persoane să acceadă mult prea uşor pe teritoriul Uniunii Europene. Şi trebuie să fim foarte atenţi la acest lucru. De aceea şi durează de fapt atât de mult. Oricum, lucrăm la nivelul Guvernului, avem un comitet interministerial format din reprezentanţi ai mai multor instituţii de la MAI, ai Ministerul Muncii şi alte structuri de informaţii să mai simplificăm din legislaţie, pentru că suntem conştienţi că durează destul de mult”, a spus Cristian Vasilcoiu în cadrul ZF HR Conference. Viitorul resurselor umane. Cum văd marii angajatori provocările anului 2024.

Ce a mai spus Cristian Vasilcoiu:

„Numărul de pensionari este la 4,7 mil. şi este în scădere. În 2017 erau 5,5 pensionari. Cu generaţia decreţeilor va începe să crească”.

„De ce vedeţi mai puţini angajaţi - Poate un alt motiv în industrie, pe contract de muncă clasic este pentru că foarte mulţi se orientează către PFA, IMM ş.a.m.d. Tinerii, în principiu, nu se gândesc la pensie şi preferă să câştige un ban mai mult astăzi decât să lucreze în baza unui contract de muncă şi să plătească nişte taxe în plus către pensie. Şi în România sunt o problemă şi în Europa procentul este ridicat peste tot”.

„Cum facem ca datele acestea la care ne raportăm cu toţii şi mai ales cei din mediul de business să fie corecte? Pe măsură ce vom introduce nişte criterii mai în amănunt decât cele generaliste pe care le avem în prezent, vom putea să vedem cât mai mult. Vedeam mai mult înainte să intrăm Uniunea Europeană, pentru că nu aveam libera circulaţie şi atunci ştiam clar, direct şi la obiect. Acum nu poţi să faci recensământ în toate ţările din Uniunea Europeană, mai ales că există şi o migraţie internă, între statele din Uniune”.

„Deficit de forţă de muncă? Companiile nu se duc spre aceste resurse umane pentru că nu rentează economic. Spre exemplu, am avut o întâlnire cu cei de la Ford, care şi-au schimbat conducerea recent, şi pur şi simplu mi-a venit ideea să le zic <încercaţi să vorbiţi cu primarii din comunele de la 15-20 km de Craiova, că sigur vă permiteţi să le puneţi la dispoziţie şi transport astfel încât să aduceţi oameni>. Şi după trei luni, când ne-am ântâlnit din nou cu ei, spuneau că genială ideea, că au găsit câteva sute de oameni”.

„Mediul privat spune că deficitul de forţă de muncă 500.000. Pe statisticile noastre, locuri de muncă declarate vacante în mod repetat sunt cam la jumătate, cam 250.000 şi asta se declară de obiecei din dorinţa de a aduce oameni din afară”.

„Muncitori non UE acum în România sunt 120.000 - există şi aici o situaţie, ştiţi că au tendinţa, mulţi dintre ei, să se îndrepte către alte ţări din Uniunea Europeană. Unii o fac legal, unii mai puţin legal. Dar o fac şi legal, pentru că sunt foarte multe companii care obţin contracte pe teritoriul Uniunii Europene şi care atunci pleacă cu muncitorii pe care îi au aici”.

(sursa: Mediafax)