Angajatii cu norma intreaga din Romania au avut anul trecut cea mai lunga saptamana de lucru din UE, de 41,3 ore in medie, la fel ca in 2010.
In acelasi timp, la zile libere si sarbatori legale am fost ultimii, iar la zile de concediu platit am ocupat penultima pozitie la nivel european.
Media saptamanii de lucru in UE este de 39,7 ore, iar in zona euro de 39,5 ore. Orele lucrate se refera doar la locul de munca principal, excluzand o a doua slujba sau activitati part-time.
In topul harniciei, romanii sunt urmati de Luxemburg (40,7 ore), Germania (40,6 ore), Estonia, Marea Britanie (ambele 40,5), Austria, Bulgaria (ambele 40,3), Cehia si Polonia (ambele 40,2), potrivit unui raport al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata (Eurofound).
La polul opus se situeaza angajatii din Finlanda, cu 37,8 ore lucrate saptamanal, nordicii lucrand, practic, cu 4 saptamani si jumatate, anual, mai putin decat romanii.
Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe saptamana in Romania, maximul la nivelul UE, la fel ca in Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Luxemburg si Malta. Francezii se mentin pe ultimul loc, 35,6 ore negociate, la fel ca in raportul pe 2010.
Romania se situeaza pe penultimul loc in UE la capitolul concediu mediu anual platit, cu 21 de zile, fiind devansata de Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Cipru si Belgia, ai caror angajati beneficiaza de 20 de zile de concediu platit. Germanii, francezii si danezii au avut anul trecut cele mai lungi concedii, de cate 30 de zile.
Angajatii romani au avut in 2011 cele mai putine zile libere prilejuite de sarbatorile legale, excluzandu-le pe cele care cad duminica. Astfel, romanii au avut doar 6 astfel de libere, la egalitate cu Olanda. Tarile in care angajatii au un concediu platit de numai 20 de zile beneficiaza de 7, pana la 12 zile libere de sarbatori legale, exceptand Spania, cu 14 zile.
Eurofound este un organism comunitar infiintat in 1975 de pentru a contribui la planificarea si proiectarea unor conditii mai bune de viata si munca in Europa.