Roşia Montană, în faza dezbaterilor decisive

După o perioadă lungă de pertractări, proiectul Roşia Montană, început în 1997, a intrat în faza deciziilor decisive. Înaintarea proiectului de lege pentru acordul dintre Guvernul României şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a aprins nu doar tensiuni între susţinătorii şi adversarii exploatării aurului ci debutul unor dezbateri publice substanţiale. Dialogul la nivel naţional într-o problemă de mare interes economic, cu implicaţii asupra mediului este o premieră în societatea românească. Lipsa exerciţiului democratic aduce în confruntarea celor două poziţii tensiuni suplimentare. “Şcoala Roşia Montană” este însă binevenită nu doar pentru subiectul în sine ci, dezvoltă simţul civic, mai buna cunoaştere a parlamentarilor şi politicienilor aflaţi în contact direct cu alegătorii în numele cărora acţionmează şi îşi asumă răspunderea.

Un dialog substanţial a fost dezvoltat la Antena 3 în emisiunea News Magazine, duminică dimineaţa, între preşedintele Academiei Române, profesorul Ionel Haiduc şi directorul RMGC, Dragoş Tănase. În rezumat, punctele lor de vedere în contradictoriu sintetizează cele două poziţii în privinţa proiectului.

Profesorul Ionel Haiduc a explicat că procedeul de extragere a aurului din zăcământ, cianurarea, reprezintă un adevărat pericol pentru mediu, având în vedere cantitatea foarte mare care ar trebui să se folosească. Preşedintele Academiei a pledat pentru valorificarea în mod inteligent a resurselor ţării şi pentru identificarea unor metode de exploatare care să nu implice cianurile.

În replică, Dragoş Tănase a explicat că cianura este cea mai puţin periculoasă pentru mediu deoarece poate fi neutralizată iar proiectul vine cu foarte multe locuri de muncă, nu doar pentru oamenii din Roşia Montană, dar şi pentru cei din zonă. La finalizarea acestuia, în urma procesului de dezvoltare durabilă prin reabilitarea minelor romane, construirea de unităţi de cazare precum şi prin şi dezvoltarea infrastructurii, Roşia Montană va rămâne o destinaţie turistică.

Locuri de muncă
Dragoş Tănase a explicat că proiectul vine cu foarte multe locuri de muncă, nu doar pentru oamenii din Roşia Montană, dar şi pentru cei din zonă. "În Roşia Montană sunt circa 1.000 de oameni capabili de muncă. Noi avem astăzi 500 de locuri de muncă. Dacă începem proiectul, o sa avem 2.300 de locuri de muncă doar în minerit plus încă 500 - 1.000 la programele de dezvoltare durabilă. 98% dintre ei probabil vor fi localnici pentru că trebuie să aducem nişte specialişti care să îi formeze şi să le explice."

În replică, preşedintele Academiei Române, consideră că valorificarea resurselor de aur ale României trebuie făcută într-un mod inteligent. “Asta înseamnă un beneficiu clar pentru statul român, efecte negative minime asupra mediului şi condiţiilor arheologice şi folosirea unor tehnologii prietenoase pentru mediu. În cazul locurilor de muncă, se uită faptul că după doi ani, perioada de construcţie în care sunt cam 2.000 de locuri de muncă, în perioada de operare numărul de locuri de muncă se reduce la câteva sute. Ce se întâmplă cu cei o mie şi ceva de oameni care după doi ani vor deveni şomeri? După 20 de ani când se încheie operaţia, locurile de muncă dispar, copiii celor de astăzi vor fi fără locuri de muncă şi fără resurse în zonă. Deci nu este o soluţie de dezvoltare durabilă, aşa cum este făcut acuma proiectul. Părerea noastră este că nu trebuie epuizat zăcământul ci trebuie exploatat în condiţii durabile şI lăsat ceva şI pentru generaţiile viitoare”, a declarat Haiduc. Preşedintele Academiei Române a adăugat că soarta Roşia Montană nu trebuie decisă la faţa locului deoarece “aurul din Munţii Apuseni aparţine întregii ţări şi este o chestiune mai importană decât o problemă locală. Nu pot cei din zonă să decidă soarta unui zăcământ de o importanţă strategică şi care este proprietatea întregului popor”

Directorul RMGC a precizat că proiectul ia în calcul şi soarta comunităţii locale în momentul în care zăcământul va fi epuizat iar exploatarea minieră se va finaliza. “Ne gândim de la început ce va face acea comunitate locală după ce zăcământul va fi epuizat şi începem aceste programe de dezvoltare durabilă încă de la începutul programului. Am gândit aceste reabilitări de monumente istorice, de patrimoniu, infrastructură şi avem în plan dezvotarea de pensiuni, hoteluri, astfel încât mineritul împreună cu un mediu curat şi reabilitările de patrimoniu să consituie o soluţie de dezvoltare durabilă şi să aducem turişti încă de la început. Pe msură ce construim mina, forţa de muncă o folosim după aceea la programele de dezvoltare durabilă, la hoteluri, la aducerea turismului în localitate, astfel încât la finalul exploatării Roşia Montană va rămâne o destinaţie turistică”, a spus Tănase.

Cianurarea, pro şi contra
Ionel Haiduc a explicat că procedeul de extragere a aurului din zăcământ, cianurarea, reprezintă un adevărat pericol pentru mediu, având în vedere cantitatea foarte mare care ar trebui să se folosească. “E adevărat că 90% din exploatările de aur modiale se fac cu cianură, dar proporţia care se preconizează la Roşia Montană este mult mai mare, dimenisiunle, aploarea cantităţile uriaşe care vor fi folosite. Se spune că cianura va fi neutralizată, dar procesul acesta de neutralizare nu este niciodată complet iar produşii de distrugere a cianurii sunt şi ei toxici, deci nu rezolvă total problema.deci este o operaţiunea delicată şi chiar riscantă. La dimensiunile lacului, cantitatea de cianură rămâne foarte mare. Şi varianta cianurii este cea mai ieftină, cea mai profitabilă. Sigur, există şi alte tehnologii, care nu ar trebui ignorate”.

Dragoş Tănase a subliniat că cianura este un compus chimic stabil care nu se degajă în mediul înconjurător iar tehnologia este extrem de eficientă. “Am studiat 18 tehnologii de extragere a aurului, nu doar pe cea cu cianură. Am constatat că tehnologia cu cianură se foloseşte în toată lumea la exploatările aurifere deoarece este un produs chimic stabil, care poate fi folosit în circuit închis. Nu se degajă în mediul înconjurător iar tehnologia de extragere a cianurii şi de neutralizare a acesteia la finalul procesului de fabricaţie este extrem de eficientă. Lacul de cianură este un mit. Noi în acel iaz o sa extragem cianura din minereul procesat, astfel încât în acel iaz vor rămâne cantităţi  extrem de mici de cianură, aproape nemăsurabile. Tehnologia cu cianură este eficientă însă, motivul principal al folosirii al acestei proceduri este tocmai că este cea mai puţin periculoasă variantă pentru mediu deoarece cianura se poate distruge foarte uşor”.

Cifrele RMGC
Mai multe informaţii despre proiectul Roşia Montană se găsesc pe site-ul companiei Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC. Cifrele prezentate de investitorul canadian dau o imagine clară despre dimensiunea ecomonică a acestui proiect care va dura 16 ani şi câştigurile pe care le va aduce exploatarea cu cianură. Astfel, costurile estimate de Gold Corporation pentru extragerea unei uncii de aur sunt de 339 de dolari (vezi grafic) în timp ce media pe industria mondială a aurului este de 738 de dolari. La un preţ al aurului de peste 1600 de dolari/uncie rezultă că RMGC are o marjă de câştig excepţională, în condiţiile actuale ale pieţei.
De remarcat că prezentarea Gabriel Resources conţine un capitol despre situaţia politică a României, un grafic cu împărţirea pe partide a Parlamentului după alegerile din 2012, structura Guvernului, declaraţii ale miniştrilor aflaţi pe traseul avizelor proiectului. Pe site-ul respectiv găsim între persoanele importante în companie şi pe Alfred Gusenbauer, fostul cancelar al Austriei şi apoi în conducerea altor firme implicate în proiecte de infrastructură în România.

Zgonea: Cei care resping proiectul să aducă soluţii
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, la Roşia Montană, la ieşirea din galeria minieră Cătălina Monuleşti, că cei care sunt împotriva proiectului trebuie să propună soluţii pentru locuri de muncă, el adăugând: “Nu poţi să fi numai aşa, Gică Contra". Zgonea s-a întâlnit cu oficialităţile din Roşia Montană, cu reprezentanţi ai RMGC şi cu mineri, el vizitând şi galeria Cătălina-Monuleşti. Preşedintele Camerei a precizat că a coborât în galeria minieră pentru a da un mesaj de normalitate colegilor săi din Parlament, un mesaj prin care vrea să arate că "dacă vrei să iei o decizie, trebuie să te documentezi în prealabil şi să asculţi atât argumente pro cât şi argumente contra". El a sublinit că datoria Parlamentului este de a judeca la rece şi de a evita reacţiile emoţionale. Totodată, Zgonea a spus că Parlamentul nu trebuie să se antepronunţe în ceea ce priveşte proiectul.