Scandal româno-maghiar în localitatea natală a stră-străbunicii Reginei Elisabeta a II-a

Râcă pe un acord "statutie contra plăcuţă comemorativă”

Localitatea Sângeorgiu de Pădure din judeţul Mureş este recunoscută pentru faptul că aici s-a născut şi a fost înmormântată contesa Claudia Rhedey. 

Pe numele ei complet, Claudine Rhedey von Kis-Rhede, s-a născut la 21 septembrie 1812, fiind fiica grofului Laszlo Rhedey şi a baronesei Agnes Inczedi. Recunoscută pentru frumuseţea ei, la un bal din Viena, ea l-a cunoscut pe prinţul Alexander de Wurttemberg. S-au căsătorit şi au avut împreună două fete şi un băiat. Fiul Claudiei, Francisc, a fost tatăl Reginei Maria a Marii Britanii, consoarta lui George al V-lea şi bunica actualei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a. La 1 octombrie 1841, pe când era însărcinată cu al patrulea copil, Claudia a avut un accident de trăsură pe drumul spre Graz, în Austria, şi a murit la doar 29 de ani. Ultima ei dorinţă a fost să fie înmormântată în cripta Bisericii Reformate din Sângeorgiu de Pădure. A fost înmormântată în biserica din Sângeorgiu, unde odihneşte şi astăzi, în cripta de sub duşumeaua lăcaşului. Închis după 1614 din cauza unei epidemii de ciumă, subteranul bisericii, care era loc de îngropăciune pentru nobilii locului până atunci, n-a mai primit din acel moment decât un singur sicriu, pe cel al contesei Claudia Rhedey. Legenda spune că prinţul de Wurttemberg i-ar fi pus inima într-o cutie de argint şi a purtat-o cu el tot restul vieţii.

Mărul discordiei: "Profesor român pe şcoală maghiară”

La exact 200 de ani de la naşterea ei, numele contesei apare indirect într-un scandal inter-etnic cu puternic iz electoral. Mai exact, comunitatea maghiară din Sângeorgiu de Pădure acuză edilii locali români că au pus o tăbliţă comemorativă cu numele profesorului Pop Victor, pe clădirea Gimnaziului "Sfântu-Gheorghe” Nr.4 din localitate. În data de 27 octombrie 2012, organizaţia culturală şi literară "Astra” a amplasat tăbliţa comemorativă în prezenţa a aproape 200 de persoane, ca urmare a unei decizii a Consiliului Local. Iniţiativa organizaţiei a fost respinsă de acelaşi consiliu în 2011, pe motiv că "din respect pentru clădirea milenară construită de Guvernul Ungariei, nu pot afişa o tăbliţa comemorativă a unui profesor recunoscut pentru duritatea şi atitudinea sa antimaghiară, care a interzis folosirea limbii maghiare în şcoală şi i-a bătut pe elevii neascultători cu băţul”.

Au fost 11-3

Comunitatea maghiară a aflat cu stupoare că votul în consiliu nu a fost nici pe departe la limită, iniţiativa fiind promulgată cu ajutorul unora dintre consilierii UDMR care au votat pentru, într-un raport final de 11-3. Primarul Csibi Zoltan a mărturisit pentru szekelyhon.ro că decizia de a susţine iniţiativa USL a venit după mai multe discuţii cu bătrânii localităţii, foşti elevi ai profesorului Pop. "Din discuţiile avute a reieşit faptul că domnul Pop nu a fost chiar aşa antimaghiar cum au susţinut unii. Tensiunile etnice nu duc la nici un progres în localitatea noastră. Este adevărat că pentru noi maghiarii este neplăcut şi dificil să votăm o iniţiativă a românilor, cunoscând istoricul relaţiei din localitatea noastră şi aici mă refer şi la crucile ortodoxe de la marginea oraşului şi din parcul central, care stau şi astăzi ilegal acolo. Am decis să nu punem paie pe foc mai ales că cele scrise pe acea plăcuţă nu jignesc maghiarii din localitate. A fost o decizie importantă şi dificilă să acceptăm un înscris în limba română pe o şcoală construită din bani publici maghiari”. Au existat şi păreri mai puţin pacifiste. "Eu am votat deja împotriva acestei iniţiative şi părerea mea nu s-a schimbat. Nu am nici o problemă cu acea tablă. Să o pună unde vor, însă o tablă comemorativă a unui profesor român nu are ce căuta pe o clădire milenară maghiară”, a declarat consilierul Kovrig Zoltan pentru szekelyhon.

Statuie cu Rhedey pentru tăbliţă cu Pop

Consilierul local PCM, Szabo Ferenc, a absentat de la şedinţă, însă pregăteşte o nouă iniţiativă. Cu ocazia aniversării a 1100 de ani de la ridicarea clădirii, se va dezveli o plăcuţă comemorativă cu numele celor 29 de directori maghiari din perioada 1626-1940. Consilierul PSD, Mureşan Zaharie, cel care a şi lansat această iniţiativă în Consiliul Local, susţine că profesorul Pop merita un asemenea semn de respect. "Anul trecut nu am avut informaţii suficiente pentru a convinge consiliul. Acum ne-am documentat adecvat şi am ajuns la concluzia că profesorul Victor Pop a condus cu demnitate comunitatea română în perioada interbelică, fiind singura persoană din Sângeorgiu de Pădure care a fost recompensată cu Coroana Română în ordin de cavaler prin decret al regelui… Am avut un acord cu UDMR prin care noi am promis că vom sprijini iniţiativa de a ridica o statuie în memoria contesei Claudia Rhedey şi mi se pare normal ca ei să sprijine iniţiativa noastră”, a spus Mureşan. Primarul Csibi a dezminţit vehement acordul "statuie pentru plăcuţă comemorativă”.

Prinţul Charles, ataşat de Sângeorgiu de Pădure

Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure a fost construită la sfârşitul secolului al XIII-lea şi e locul de odihnă veşnică al contesei Claudia Rhedey. Acesta este şi motivul pentru care prinţul Charles s-a apropiat de zona străbunilor săi. Conform Libertatea, biserica din Sângeorgiu a fost renovată în 1935 chiar cu ajutorul nepoatei contesei, regina Mary Victoria a Angliei, care a trimis şi o placă comemorativă în cinstea bunicii sale. În mai 2008, însuşi Charles a vizitat biserica şi a depus o coroană la mormântul - chiar dacă acum e ascuns sub pardoseala lăcaşului de cult - stră-străbunicii lui din Mureş. Conacul unde s-a născut stră-străbunica prinţului Charles a intrat în posesia statului român în vremea comunismului, el fiind acum renovat pentru a găzdui un centru cultural aflat sub oblăduirea Ministerului Culturii. Familia Rhedey a primit moşia din Sângeorgiu de Pădure la începutul secolului al XVII-lea, de la Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între anii 1613-1629. La sfârşitul secolului al XIX-lea, urmaşii au vândut conacul şi proprietatea unei familii de saşi, Schuller, care nu peste multă vreme a dat faliment. Bătrânii locului îşi amintesc că, prin anii 60 ai secolului trecut, mai locuia în conac o bătrână din familia Schuller. Aceasta a primit de la autorităţile comuniste dreptul de a pleca din ţară, cedând, în schimb, statului, fosta proprietate Rhedey. După 1990 şi până în vara anului trecut, conacul a găzduit şcoala din Sângeorgiu de Pădure, după care a fost preluat de Ministerul Culturii.