x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Seceta din 2007, mai rea ca in ’46

Seceta din 2007, mai rea ca in ’46

de Alexandru Nastase    |    Anca Ardeleanu    |    30 Iul 2007   •   00:00
Seceta din 2007, mai rea ca in ’46

Romănia a depăşit valul de caniculă. Anul acesta nu vom mai avea cod roşu. Totuşi, seceta din 2007 este mai severă decăt cea din 1946, pentru că volumul de precipitaţii căzute din septembrie ’45 pănă in august ’46 a fost mai mare decăt cel dintre septembrie 2006 şi august 2007. Şeful ANM, Ion Sandu, spune că defrişările haotice şi poluarea excesivă intensifică fenomenele meteo extreme: inundaţii, secetă, caniculă.
• Starea vremii 30 iulie 2007


Ion Sandu spune că Romănia a depăşit valul de căldură, iar anul acesta nu vom mai avea avertizare cu cod roşu. Şeful ANM este de părere că defrişările haotice din ultimii 17 ani şi poluarea excesivă din mai multe zone ale ţării au intensificat fenomenele meteo extreme din ultimii ani: inundaţiile, seceta şi canicula.


  • Jurnalul Naţional: Ce ne aşteaptă, din punct de vedere meteo, pentru sfărşitul acestei veri? Va mai trebui să suportăm caniculă, furtuni, inundaţii?
Ion Sandu: Incepem pe termen scurt. De marţi (măine), vremea incepe să se răcorească. Temperaturile vor fi sub 35 de grade. Pot să fie izolat 34-35 de grade, dar nu va mai fi caniculă, ca să fie necesare atenţionări cu cod galben, cod portocaliu şi aşa mai departe. Această temperatură care este aproape de normal şi suportabilă durează pănă la data de 12 august. După 12 august nu mai putem face prognoze atăt de exacte ca cele pe cinci zile, pe şapte zile. Putem face insă altceva: Romănia este membră a Centrului European de Prognoză din Anglia, plătim o taxă acolo, aşa fac toate ţările, şi ei fac o prognoză pe şase luni. Numai acolo se rulează o astfel de prognoză. Este adaptată pentru Romănia şi avem următoarele informaţii: pentru luna august, se aşteaptă temperaturi mai ridicate decăt normele climatologice, mai ales in partea de sud, sud-est şi sudul Moldovei.


Scenariu meteo

In nord şi nord-est vor fi cantităţi de precipitaţii intre 10-60 de litri pe metru pătrat, in condiţiile in care 64 de litri pe metru pătrat este norma climatologică pentru luna august. Problema este că in partea de sud, sud-est şi est a ţării, unde avem secetă, prognozele arată pentru luna august cantităţi intre 10-40 de litri pe metru pătrat, adică mai mici decăt normele climatologice. Ăsta e motivul pentru care eu am spus că august va fi o lună grea, pentru că se va amplifica seceta. In momentul de faţă, suntem cu secetă extremă exact in aceste regiuni: sudul ţării, sud-estul şi partea de sud a Moldovei. Dacă ne uităm pe hartă, constatăm că aceeaşi zonă in luna august va avea cantităţi sub norma climatologică. In condiţiile in care avem secetă extremă pe toată această zonă, cu sub 200 de metri cubi la hectar, imaginaţi-vă ce se va intămpla in august. Ăsta e motivul pentru care eu am spus tot timpul... dacă ţineţi minte, in iunie, eu i-am spus primului ministru că imi doresc să nu se adeverească prognozele pe iulie şi august.


  • Şi de secetă se ştia de multă vreme...
Prima dată am spus de secetă in ianuarie, de Ziua Meteorologiei, după care şi in iunie le-am spus foarte clar acest lucru. Premierul m-a şi intrebat: «Bun, şi ce facem, ne rugăm la Dumnezeu!?». Da, eu mă rog să fie acel procent de 35% de nerealizare, pentru că ştiţi că prognozele de acest tip se realizează in procent de 65%. Ştiam de atunci că iulie şi august vor fi foarte secetoase. Să vă spun căt a plouat in luna iunie: 50 de litri pe metru pătrat, faţă de norma climatologică de 90 de litri pe metru pătrat. In iulie, la momentul actual, ne aflăm la 30 şi ceva şi nu cred că vom avea 40 de litri pe metru pătrat, faţă de norma climatologică de aproximativ 70 de litri pe metru pătrat. Şi in august, faţă de norma de 64, prognoza ne arată 40 de litri pe metru pătrat. In lupta septembrie, norma climatologică e de 45 şi ne aşteptăm la precipitaţii apropiate de normă in partea de nord şi in cea de vest a ţării. Lucrurile stau mai bine in septembrie decăt in august, sunt cantităţi mai importante, mai mici, dar destul de importante. In luna octombrie se păstrează acelaşi scenariu, adică intre 40 şi 80 de litri pe metru pătrat in nord şi vest şi intre 20 şi 40 in partea de sud. In noiembrie 40-60 pe o suprafaţă mai mare, deci e prima lună in care incep să fie şi in partea de sud. Sud-estul Moldovei incă rămăne secetos, dar, repet, e prima lună in care se inregistrează precipitaţii mai multe.


Iarnă blăndă

  • Putem să spunem şi ce fel de precipitaţii?
N-o să fie zăpadă, pentru că temperaturile vor fi mai ridicate cu două grade faţă de normele climatologice ale fiecărei luni. Mi-e greu să cred că o să fie iarnă timpurie. In luna decembrie, intre 40-80 o mare parte din ţară, deci vor fi cantităţi normale de precipitaţii. In ianuarie va fi la fel ca in decembrie, chiar mai bine, precipitaţii apropiate de norme in toată ţara.


  • Temperatura?
Decembrie va avea temperaturi de 0-6 grade, izolat intre - 2 şi 0 grade, in funcţie de zone. Te apropii de normă. Asta e concluzia: temperaturi şi precipitaţii mai aproape de normă in nord şi in vest şi mai cald şi mai secetos in rest.


  • Deci o să fie o iarnă destul de blăndă?
Da, destul de blăndă.


  • Revenind la luna august şi la această vară. Mai este posibilă avertizarea cu cod galben, portocaliu, chiar roşu?
Haideţi să judecăm. Sunt la sfărşitul lunii iulie. Aici nu se poate face decăt o analiză logică. Pe august, scenariile arată că sunt temperaturi mai mari decăt normele climatologice. Ne aşteptăm ca in finalul lunii august să mai fie temperaturi ridicate. Dar luna cea mai caldă este iulie. Făcănd tot socoteli logice, nu cred că mai e posibil să avem temperaturi atăt de mari in luna august ca in luna iulie. Eu cred că valul cel mai puternic de căldură in Romănia a fost valul din 16 iulie. Şi, apropo de asta, noi in iulie la Comitetul Naţional i-am spus primului ministru cu trei săptămăni inainte că va fi al doilea val de căldură.


  • Să vorbim şi despre cauzele acestor fenomene meteo extreme. Incălzirea globală?
Centrul ăsta din Anglia, care face prognozele pe 7 luni, are cel mai puternic computer din lume. Sunt 32 de maşini Fujitsu legate in paralel. Nu există nici la NASA aşa ceva. Şi totuşi nu se poate face prognoză ca să-ţi dea cantităţile mai mult de 6 luni. Nu incape, nu are putere să introduci toate datele din lume. Deci nu se poate face prognoză. Dar se fac scenarii pornind de la creşterile de emisii de bioxid de carbon şi de gaze cu efect de seră. Este cunoscut faptul că acele modele globale au arătat că e posibil ca in următoarea sută de ani să ajungem la creşteri ale temperaturii medii globale intre 2-4 grade. Eu nu cred că se va ajunge la 4 grade, pentru că dispare viaţa pe Pămănt, nu se poate. Dar, la 2 grade, vom asista la intensificarea fenomenelor meteo şi hidro, la creşterea nivelului mărilor şi la fenomene de deşertificare şi la alte fenomene care vor avea un impact foarte mare asupra omului, asupra vieţii in general. Prin urmare, cum se manifestă? Noi ştim că in ultimii 20 de ani, an de an, temperatura medie a crescut din ce in ce mai accelarat din cauza gazelor cu efect de seră, cuplat cu fenomenele naturale.


Ritm accelerat de creştere

Problema este că temperatura creşte datorită cauzelor naturale cu 0,7 grade in 2.000 de ani, iar din cauza gazelor cu efect de seră, care au venit suplimentar de 200 de ani incoace, urmare a industrializării, am avut o accelerare a creşterii incălzirii cu 0,7 grade la o sută de ani. Asta se evidenţiază: ritmul de creştere este foarte mare. Şi atunci, in condiţiile in care de 20 de ani temperatura medie creşte consecutiv, frecvenţa fenomenelor meterologice extreme şi hidrologice extreme e din ce in ce mai mare. Adică: in trecut, am avut secetă in 1946, după care am avut secetă peste 10 ani. Intervalul la care apăreau anii secetoşi era destul de mare.
Constatăm acum următorul lucru: inundaţii 2005, secetă 2007. Deci frecvenţa anilor anormali, atipici este foarte mare. De asemenea, frecvenţa anilor secetoşi este mult mai mare decăt acum 50 de ani. Am avut secetă puternică in 2000, am avut secetă puternică in 2003, avem secetă puternică, cea mai puternică, in 2007. Deci ăsta e lucrul care se poate spune. In anii din urmă, 2000 a avut cea mai severă secetă. In 2003 a fost secetă in tot bazinul dunărean. Nu a plouat nici in Germania, nici in Austria şi de aceea s-a inregistrat cel mai mic nivel al fluviului. La noi, cea mai severă secetă a fost in 1946, după aceea, in 2000, apoi 2003, şi acum avem o situaţie mai gravă decăt cea din 1946. Şi argumentele sunt simple: cantitatea de precipitaţii din septembrie 1945 pănă in august 1946 a fost mai mare decăt cantitatea de precipitaţii căzute din septembrie 2006 pănă in august 2007. Eu am spus de multă vreme, şi pe unii i-a deranjat, că vom avea secetă mai puternică decăt cea din 1946. Din păcate, iată, se adevereşte.


  • In afară de frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice şi hidrologice extreme, incălzirea globală poate transforma clima Romăniei din temperat-continentală in mediteraneană? Clima va căpăta trăsături specifice climei mediteraneene?
Aici iarăşi este o confuzie. Clima temperat-continentală nu este determinată de criterii, de cum vedem noi temperatura. Ea e determinată de poziţia geografică a Romăniei: latitudine-longitudine. In mare, e vorba de incidenţa radiaţiei solare datorită poziţiei georgrafice pe această parte a globului. Din acest punct de vedere, eu nu pot să spun că nu mai avem patru anotimpuri. Că este diferit modul de percepţie al anotimpurilor, in funcţie de temperaturi şi precipitaţii, e altceva. Da, putem să avem o iarnă care să se confunde cu toamna şi primăvara şi nu mai e iarnă. Putem avea iarnă prelungită pănă in mai şi să inceapă direct vara, fără primăvară. E o altă problemă. E vorba de această variativitate a temperaturii şi a precipitaţiilor. Dar este posibil să vină un an in care să ai ca la carte, patru anotimpuri: iarnă, primăvară, toamnă şi vară. Pentru că, repet, poziţia geografică a Romăniei in condiţii normale a permis să avem patru anotimpuri tot timpul. Dar există aceste variaţii induse de gazele cu efect de seră, de fenomenul El Niño, care se manifestă din patru in patru ani cu mare intensitate, şi acestea pot influenţa evoluţia temperaturilor şi precipitaţiilor. Fenomene speciale există şi in alte zone: la Toulouse, de exemplu, nu prea ninge, datorită oceanului. Revenind la Romănia, ţara este situată intre longitudini şi latitudini care permit existenţa a patru anotimpuri. Şi vom avea patru anotimpuri, dar nu se ştie căt de des.


  • Revenind la intrebare: aceste fenomene pot da influenţe mediteraneene climei Romăniei.
Din cauza influenţelor antropice, vor fi ani in care nu vom avea patru anotimpuri.


  • La lucrul acesta, in afară de fenomenele pe care le-aţi enumerat, căt credeţi că influenţează despăduririle din ultimii 17 ani, de exemplu?
Haideţi să analizăm puţin. Noi ne aflăm intr-un cadru general. Schimbările climatice afectează in mod diferit zonele şi ţările, in funţie de suprafaţa pe care vine valul de căldură. Să luăm un exemplu. A venit acest val de căldură din Africa. In paranteză fie spus, nu a venit pe la sol, a venit la altitudine. De la altitudine a coborăt cu centrul in Serbia, Macedonia, Ungaria şi a atins bineinţeles şi Romănia. Dacă ne uităm la harta Europei, o să vedem că in Ungaria au fost 42 de grade, in Romănia, 44 de grade, la Calafat au fost 44 de grade şi in Bulgaria, chiar 45 in Grecia, dar acolo este mai la sud. Ce concluzie tragem? Dacă aţi văzut codul portocaliu şi codul roşu tot aici au fost. Şi vin la intrebare: bininţeles, contează ce avem dedesubt. Dacă era impădurită toată zona din sudul Romăniei, sau căt se putea, căt era impădurit inainte, cănd existau perdele de protecţie la Dăbuleni, in alte părţi. Erau suprafeţe de 46% impădurite, nu 20%. Ce puteau face aceste păduri. In loc să ajungem la extreme, timp de 10 zile, de 41-42 de grade, puteau fi temperaturi mai mici. Fiecare grad contează. 38, 39, 40 sunt mai uşor de suportat. Asta este prima concluzie. Este limpede că defrişările iresponsabile au contribuit la accentuarea fenomenelor extreme, a temperaturilor extreme, a perioadelor de temperaturi foarte ridicate. Ce e nou acum? E nou intervalul in care se manifestă această temperatură. Apoi, se crează un microclimat, nu adie văntul. Există o vorbă din bătrăni: pădurile aduc ploaia. Explicaţia este foarte simplă: vine un ciclon din Atlantic, traversează Europa şi conţine, din punct de vedere al posibilităţii de precipitare, de a produce ploaie, un procent de 70%. Restul de 30% ca să se producă ploaia vine de la condiţiile de la sol. Prin urmare, o pădure, unde exista transpiraţia copacilor, contribuie cu acel 30% la producerea ploii cănd trece norul posibil precipitabil pe acolo. E una să vină şi să găsească pădure la Dăbuleni, care transpiră şi emite vapori de apă către norul ală, şi una să ai nisip, care nu transmite acea picătură necesară producerii fenomenului. Asta este problema. Răspunsul meu este: defrişările iresponsabile din ultimii 17 ani contribuie la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Prin fenomene inţelegem in primul rănd creşterea temperaturii. Şi nu cu mult, cu jumătate de grad, dar este suficient. Pe urmă, modificarea microclimatului care poate să contribuie la prelungirea perioadei cu temperaturi foarte ridicate. Nu mai vorbim de inundaţii, unde, mai mult din inundaţiile catastrofale din zonele de munte s-au datorat defrişărilor fără cap, făcute necontrolat, cu crengile lăsate pe părăuri, ca să creeze baraje naturale.


Mizerie, praf, lipsă de vegetaţie

  • In afară de defrişări, alte cauze locale care să amplifice aceste fenomene? Ce să mai fi făcut rău in ultimii 17 ani? Poate 50 de ani? Poluarea?
Poluarea, da, poate să influenţeze foarte puternic. Repet, nu poate să determine fenomenul, dar poate să-l amplifice foarte mult. La nivel local sunt două lucruri: defrişările masive şi poluarea. In zonele in care există poluare masivă, clima se manifestă diferit. Explicaţia este simplă: gazele cu efect de seră (dioxidul de carbon, oxizii de azot, perfluorcarburile) contribuie la creşterea temperaturii in zonele industriale. Dioxidul de sulf insă acţionează invers, produce scăderea temperaturii. Mizeria, praful, lipsa vegetaţiei, impreună cu gazele cu efect de seră pot contribui la amplificarea fenomenelor.


  • Romănia nu realizează cota asumată prin Protocolul de la Kyoto. Putem să exportăm aer curat. Vă daţi seama ce ar insemna dacă am mai avea industria din 1989.
Corect. Dar hai să vă dau un exemplu: s-a măsurat in Romănia temperatura medie anuală. Creşterea globală din ultima sută de ani este de 0.6 grade. Cum stă Romănia. Există oraşe unde temperatura medie anuală a scăzut in loc să crească. Există oraşe unde suntem la +0.6 grade/+0.7 grade, căt creşterea globală, şi există oraşe in Romănia unde creşterea este +0.8 grade. Care sunt oraşele alea? Baia Mare! Nu cumva este mai mult decăt evident că poluarea locală a contribuit la această creştere a temperaturii? Eu incerc să găndesc logic pe statistica existentă pentru ultimii 100 de ani. E adevărat că stăm "bine" cu poluarea, in comparaţie cu 1989, pentru că a scăzut producţia, poluare locală există.

×