Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu ce rămân după beatificarea monseniorului Vladimir Ghica? Cu un nume de viţă domnească înscris în calendarul romano şi greco-catolic. Pentru că de acum, Fericitul Vladimir este venerat de catolici şi de greco-catolici şi celebrat liturgic în fiecare an la 16 mai, ziua când s-a înălţat la cer.
Sau rămân cu speranţa că, invocat în rugăciuni, Fericitul Vladimir îmi va mijloci sprijin în nevoi şi necazuri, cum spune o rugăciune. Sau cu mândria de a fi fost ridicat la slava altarului un “fericit” chiar din neamul nostru atât de chinuit... Toate sunt valabile, dar mai ales este pilduitor minunatul exemplu de reconciliere şi pace pe care ni l-a dăruit monseniorul Ghika. Un exemplu ce face parte dintr-o lucrare amplă, pe cât de plină de lumină pe atât de învăluită de duh. În predica de la slujba de beatificare de la Romexpo, Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregaţiei Cauzelor Sfinţilor, reprezentant al Papei Francisc, elogia figura monseniorului Vladimir Ghika, marcând trei aspecte ale carităţii lui pastorale: visul său pentru unitatea creştinilor, acţiunea sa de caritate faţă de cei aflaţi în nevoi, şi în fine pătimirea şi moartea sa în timpul prigoanei împotriva Bisericii, din secolul trecut.
“Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika “trebuie trăită ca un semn profetic de reconciliere şi de pace, ca amintire a unui trecut trist care nu trebuie nicidecum să se repete şi ca angajare în construirea unui viitor de speranţă, de comuniune frăţească, de libertate şi de bucurie. De astăzi Biserica îngăduie cultul public liturgic faţă de Fericitul Vladimir Ghika. Să cerem mijlocirea lui pentru ca nobila naţiune română să poată trăi mai departe în pace, în frăţietate şi în prosperitate", spunea cardinalul Amato, la ceremonia de beatificare a monseniorului Ghica.
Da, reconcilierea şi pacea definesc existenţa pământească şi cerească a monseniorului Ghika. De reconciliere şi pace am avut parte la istorica întâlnire, la Bucureşti, între fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Teotictist, şi fostul Suveran al Bisericii Catolice, Papa Ioan Paul al II-lea. Pentru ca acum, după această vizită a Papei Ioan Paul în România, beatificarea monseniorului Vladimir Ghika reprezuntă cel mai important eveniment de credinţă pentru biserica romano-catolică locală.
Într-un alt sens şi la alte dimensiuni, reconciliere şi pace s-au simţit şi la slujba de beatificare a monseniorului, când doi foşti preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, personalităţi cu convingeri religioase şi politice diferite, s-au aflat alături. Reconciliere şi pace au împărtăşit la această slujbă de beatificare episcopii romano-catolici, greco-catolici şi ortodocşi din România, Polonia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina, dar şi cei peste 8.000 de credincioşi catolici, orotodocşi şi de alte culte veniţi din toate diecezele şi eparhiile din ţară şi din străinătate. Reconciliere şi pace au purtat cu ei cei peste 300 de preoţi şi mai ales cardinalul Andre Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, succesorul celui care îi înmâna lui Vladimir Ghika, în urmă cu 90 de an, tainele sfintei preoţii.
“Fericite Vladimir Ghika, roagă-te pentru noi". Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti încheia cu această invocaţie celebrarea beatificării, rostită de trei ori. De acum putem face şi noi această invocaţie, cu speranţa că reconcilierea şi pacea se vor revărsă în sufletele noastre, prin intermediul Fericitului Vladimir.
Citește pe Antena3.ro
