x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cum arăta în realitate Ştefan cel Mare? Un artist român a reconstituit chipul domnitorului după picturile bisericești

Cum arăta în realitate Ştefan cel Mare? Un artist român a reconstituit chipul domnitorului după picturile bisericești

de Redacția Jurnalul    |    01 Noi 2025   •   20:20
Cum arăta în realitate Ştefan cel Mare? Un artist român a reconstituit chipul domnitorului după picturile bisericești
Sursa foto: Facebook Florin Roștariu

Artistul Florin Roștariu, care în ultimii ani, cu ajutorul tehnologiei moderne, a reușit să „readucă la viață“ personalități importante din istoria României, a reconstituit chipul domnitorului român Ștefan cel Mare după o reprezentare a acestuia în picturile bisericești

Ștefan cel Mare era un bărbat de statură mică sau mijlocie, viguros și energic, iar cronicarul Gheorghe Ureche l-a descris ca un „om nu mare de stat, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat”, scrie dcnews.ro

Majoritatea reprezentărilor îl arată cu părul lung, blond, posibil cârlionțat și cu o barbă scurtă. Fața domnitorului era rotundă, iar ochii, cel mai probabil erau albaștri. Reprezentarea după care s-a inspirat Florin Roștariu se află pe tabloul votiv de la Biserica din Pătrăuți din județul Suceava.

Ștefan cel Mare (cca. 1433–1504) a fost domn al Moldovei între 1457 și 1504 și este considerat unul dintre cei mai mari conducători din istoria românilor. A reușit să apere independența țării în fața marilor puteri ale vremii și a consolidat statul moldovean prin reforme, alianțe și o domnie de peste patru decenii.

Pe plan militar, Ștefan cel Mare s-a remarcat prin numeroase victorii împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor. Cea mai faimoasă este bătălia de la Vaslui din 1475, când a învins o armată otomană uriașă. Pentru curajul său, Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „atletul lui Hristos”.

Domnitorul a fost și un mare ctitor de biserici și mănăstiri, construind zeci de lăcașuri de cult, printre care Putna, Voroneț și Neamț. Mănăstirea Putna, unde este și înmormântat, a devenit simbolul credinței și al unității românilor.

 

×