Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Protestatarii care au ocupat, seară de seară, Piaţa Victoriei în ultimele două săptămâni au vârste cuprinse între 22 şi 39 de ani, studii superioare, au mers la vot (83% au mers la ultimele alegeri) şi sunt mobilizaţi civic (70% au ieşit în stradă şi cu alte ocazii). Profilul predominant al protestatarilor de la Guvern a fost prezentat într-o cercetare realizată de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP).
Tinerii care protestează la Guvern se informează în egală măsură de la televizor şi de pe Facebook (19,13%), dar şi din presa online (18,71%) şi consideră, în proporţie de 51,15%, că guvernanţii au fost foarte puţin receptivi la dorinţele şi nevoile lor, odată ajunşi la putere. Protestatarii cred că toate partidele politice sunt corupte. PSD este considerat cel mai corupt grup politic, pe o scară de la 1 la 6 fiind cotat la 5,77, urmat de aliatul său de la guvernare, ALDE, cu 5,54, PMP- 4,71, UDMR- 4,48, PNL- 4,47 şi USR, cu 2,27.
Studiul CeSIP a fost realizat la mitingul de pe 5 februarie din Piaţa Victoriei şi care a adunat peste 250.000 de oameni, în cele mai mari proteste de după 1989. Cercetarea s-a derulat în intervalul orar 19.00-22.00, pe un eşantion de 174 persoane şi avut două obiective: realizarea unui profil psiho-social al manifestanţilor şi investigarea percepţiei privind corupţia politică.
Majoritatea covârşitoare a protestatarilor (91%) consideră că politicienii servesc mai degrabă scopuri personale decât binele public. Pe o scară de la 1 la 6, românii din Piaţa Victoriei simt cel mai puternic solidaritatea faţă de cei din jur (5,71), urmată de sentimente de (4,94) şi frustrare (4,83), în vreme ce încrederea şi speranţa că lucrurile se pot schimba se situează la niveluri scăzute. Studiul identifică şi o importantă componentă identitar-ideologică în cazul protestelor (68% s-au declarat de dreapta, în vreme ce numai 32% s-au declarat de stânga), ceea ce relevă existenţa unui grad ridicat de omogenitate a protestului.
Care sunt cauzele corupţiei
În ceea ce priveşte percepţia respondenţilor privind fenomenul coruptiei politice, principalele cauze identificate sunt reprezentate de: interesele economice, nepotismul, noii îmbogăţiţi de după 1989 şi foştii membri ai aparatului comunist de partid şi de stat. În acelaşi timp, tehnocraţii, ONG-urile şi marile companii internaţionale sunt percepute ca aflându-se la polul opus.
Se remarcă şi un puternic trend ascendent în privinţa participării cetăţeneşti la protestele spontane după 2008: 7% au spus că au fost la protestele din urma demiterii lui Raed Arafat în 2012, 16% au participat la protestele Roşia Montană din 2013, iar 37% au spus că au fost la protestele din urma incendiului de la Clubul Colectiv în 2015. Aproximativ 70% din cei prezenți în Piaţa Victoriei consideră că protestele sunt foarte eficiente.
