Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tinerii din satele de pe valea Mureşului se adună în fiecare an la prinsul Postului mare şi hodăiţă. Obiceiul este unul foarte vechi şi are menirea de a alunga spiritele rele, pentru ca la intrarea în post sufletele tuturor să fie curate. Feciorii se adună pe un deal din apropierea bisericii din sat şi fac bobotăi mari, cu scopul de a stârpi răul. Oamenii dau foc unor roţii de car învelie în paie ca să alunge forţele malefice la începutul anului agrar. Fetelor care nu au fost bune gospodine le sunt aduse vorbe de ocară de către băieţi şi nu sunt lăsate lângă foc. În schimb, cele harnice sunt strânse în braţe de flăcăi şi lăudate.
Obiceiul hodăiţatului se mai practică înca la Ciugud, Săliştea şi Hăpria, în judeţul Alba, unde tinerii se adună pe dealurile din îmrejurimile localităţii de cum se lasa seara dinaintea postului Paştelui. „Această hodăiţă reprezintă lăsatul secului, sau mai bine pentru cei care nu ştiu, lăsatul postului. Din această noapte nu se va mai consuma carne, ouă, lapte, se va ţine post pănă după noaptea de Înviere, când vom putea mânca din nou tot ce vrem noi. Acest foc l-am facut pentru a alunga duhurile rele, ca să fim mai curaţi, mai puri, să ne pregătim cum se cuvine pentru Paşte şi să ne curăţăm sufletele”, a spus un tânăr din Ciugud, Călin Magda.
Una din femeile mai în vârstă ale satului, Maria Căbulea, îşi aminteşte cu nostalgie cum erau pe timpuri aceste sărbători tradiţionale. „Mai demult, feciorii aduceau fetele aici lângă foc, ca să le ciufulească pentru lucrurile rele pe care le făceau ele, sau pentru că nu erau harnice. Eu cred că pe mine m-au adus lângă foc pentru că ma iubesc feciorii, chiar dacă nu mai îs tânără...”, a spus femeia. O altă săteancă, Angela Chelaru, spune că ţăranii din satele de pe Valea Mureşului nu îşi vor pierde niciodată tradiţiile.
„Este cu o zi înaintea prinderii Postului de Paşte şi acest foc încearcă să alunge toate spiritele rele şi tot răul care ar putea veni în timpul anului. Se strang mulţi copii, mulţi tineri, iar băieţii care au luat seama la hărnicia fetelor, pe fetele harnice şi cuminţi le strâng în braţe, le cheamă lângă foc, iar pe celelalte le hulesc şi le fac de râs în faţa satului, pentru că nu sunt în stare să-şi facă cele necesare la curaţenie”, spune tanti Angela din Ciugud.
Obiceiul hodăiţatului sau strigarea peste sat de la Săliştea începe cu întâlnirea flăcăiilor, îmbrăcaţi în straie populare, la o gazdă, unde îi aşteaptă fetele nemăritate din sat. „După ce sunt primiţi de fetele nemăritate, flăcăii, ajutaţi de bătrânii satului iau roţile de la car şi le îmbracă cu paie. După aceea, tinerii le duc pe un deal din apropierea satului. Aici, la lăsarea întunericului, le aprind pe fiecare şi le rostogolesc, iar deasupra capului învârt hodăiţile, adică făcliile confecţionate artizanal. În tot acest timp, tinerii strigă cuvântul intraductibil „alimoreoo!”, a spus Petru Bran, localnicul care a menţinut în ultimii ani vie tradiţia hodăiţatului sau alimoria, un cuvânt care nu se poate traduce.
Ritualul este însoţit de strigături către fetele nemăritate, care sunt ţinta aulitorilor. „Aoli, maoli, aoli!/Sitiritu-m-o, Cine m-o sitirit?/Veta lu Matei!/Să-i facem un pat de spini/Să se hodine mai bini/Să-i facem un pat de cerecel/Să se hodine frumuşel”. De asemena, moşii satului mai spuneau că dacă mergeau la aulit, se pierdeau relele din jurul casei şi că o fată mai în vârstă care a rămas nemăritată, aşa va rămâne. Potrivit vorbelor din bătrâni, dacă o fată şi un băiat se iubeau pe ascuns, odată cu lăsarea postului, dragostea lor devenea cunoscută pentru tot satul.
Şi sătenii din Hăpria aprind duminică hodaiţile. Ritualul are loc în curtea Căminului Cultural. Localnicii cred că obiceiul reprezintă o supravieţuire a vechiului cult al soarelui şi practicarea lui le fereşte gospodăriile de rele tot anul. Un eveniment similar a avut loc duminică în satul Limba, care la fel ca şi Hăpria, aparţine comunei Ciugud. La Limba obiceiul se mai numeşte şi „Feştelăul”. Tinerii nu se dau duşi de lângă focuri până târziu în noapte, iar fetele care au curajul să se apropie de hodăiţi sunt primite cu vorbe de ocară de către băieţi.
