Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În perioada în care mirosul de tei cucereşte Iaşiul, iar mii de oameni se pregătesc să viziteze parcul Copou pentru a-l omagia pe Eminescu, specialiştii atenţionează că arborele atât de legat de poetul naţional este în pericol. Teiul lui Eminescu din Iaşi se degradează sub ochii nepăsători ai comunităţii ieşene. Fără un tratament de urgenţă, “Copacul lui Mişu”, cum îi spunea Nichita Stănescu când medita în preajma sa, riscă să fie afectat de un vânt puternic. Mai mult, experţii avertizează asupra faptului că Teiul lui Eminescu ar putea să se usuce, devenind istorie. Fără îngrijiri grabnice s-ar putea să nu reziste. Specialiştii au atras atenţia asupra necesităţii unui tratament grabnic, însă nu au primit nici un răspuns din partea reprezentanţilor locali. “Sunt mari probleme pentru că teiul este bătrân, ciupercile xilofage, cele care produc putregaiul tot rod din interior spre exterior lemnul care se adaugă”, a spus dr.ing. Ionel Lupu, preşedintele Asociaţiei Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” Iaşi. În ciuda faptului că inginerul Lupu, expert de mai bine de 30 de ani la Grădina Botanică a atras atenţia de mai multe ori Primăriei asupra pericolului ce planează asupra teiului lui Eminescu, până acum, susţine inginerul, nu s-au luat măsuri. Preşedintele asociaţiei Dendro-Ornamentale va depune la registratura municipalităţii o nouă adresă prin care îi va înştiinţa pe edili asupra necesităţii luării unor măsuri. “Văd că doamna Sălceanu de la Servicii Publice nu se mişcă. Mai mult, am avut o întâlnire cu ea acum vreo câteva zile şi m-a întrebat de ce nu vreau eu să mă ocup de tratarea teiului. Auzi, domnule, eu, pensionar în vârstă de 80 de ani, şi ea, care primeşte salariu şi trăieşte din treaba asta, să fac eu treaba. Eu nu pot decât să fiu observator, îndrumător”, a mai spus inginerul Ionel Lupu.
Distrugeri anterioare la tei şi revigorarea acestuia
Iată şi incidentele nedorite ce s-au petrecut la teiul mult-iubit. În 1950, o furtună a rupt părţi importante din Teiul lui Eminescu, însă la acea vreme serviciile de spaţii verzi ale Primăriei au intervenit şi l-au tratat. Atunci au turnat o plombă din nisip cu var şi foarte putin ciment, legând trunchiul cu cercuri metalice şi sprijinind toate braţele pe console. În 1990, profesorul Mandache Leucov, responsabil la cel moment de arborii monumentali din partea Academiei Române şi director al Grădinii Botanice din Iaşi, a primit sarcina de a revigora teiul. Atunci a desfăcut plomba de beton şi a constatat ca lemnul era putred până jos. L-a tratat, iar copacul a supravieţuit printr-o minune a naturii: au crescut două rădăcini aditive care au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ.
Teiul lui Eminescu este un tei argintiu de circa 250 de ani, aflat în Parcul Copou din Iaşi, fiind considerat cel mai bătrâncopac din faimoasa grădină ieşeană.
Citiţi şi Teiul lui Eminescu şi povestea plopilor fără soţ
