Locuitorii oraşului clujean Turda şi-au bătut ieri propriul record la impletirea cepei. O funie de 176 de metri a fost realizată in mai puţin de patru ore de 14 localnice din Plăieşti, Corneşti şi Văleni, trei sate de pe Valea Arieşului.
Locuitorii oraşului clujean Turda şi-au bătut ieri propriul record la impletirea cepei. O funie de 176 de metri a fost realizată in mai puţin de patru ore de 14 localnice din Plăieşti, Corneşti şi Văleni, trei sate de pe Valea Arieşului.
Cele 14 femei, majoritatea de etnie maghiară, şi-au demonstrat măiestria in faţa participanţilor de la Turda Fest. "Ceapa impletită este un fel de podoabă cu care oamenii se măndresc şi care se agaţă in cămară. Ceapa stă aşa mai bine peste iarnă", spune, in timp ce degetele i se invărt in jurul firelor de papură, Irina Fodor, o pensionară din Corneşti. Femeia povesteşte că procesul de doborăre a recordului a inceput cu căteva ore inainte, cănd firele de papură au fost opărite cu apă fiartă, "ca să se poată indoi". "Se impleteşte ca şi părul, nu e greu, dar trebuie atenţie", adaugă femeia, in timp ce le arată unor trecători curioşi cum se prinde ceapa in firele de papură.
După mai puţin de patru ore, impletiturile realizate de fiecare săteancă sunt puse cap la cap şi intinse pe stradă, in aplauzele publicului. "Luni trimitem documentaţia la Bucureşti şi sperăm să fie omologată pentru Cartea Recordurilor", a declarat Marta Pozsonyi, directorul proiectului Turda Fest. Recordul precedent, de 134 de metri, a fost validat de Cartea Recordurilor şi a fost realizat anul trecut, tot la Turda Fest.
ATRACŢII CULINARE. Pe lăngă impletitura de ceapă, şi Kurtos Kolacs-ul de zece metri a atras multă lume. Prima incercare a trupei din Lupeni, judeţul Harghita, a fost un eşec, pentru că produsul s-a ars. Insă in final patru oameni au făcut din peste zece kilograme de făină un Kurtos Kolacs care nu va intra in Cartea Recordurilor, pentru că, potrivit directorului festivalului, "este un produs regional, care nu are cu ce să intre in competiţie". Kurtos Kolacs este un preparat tradiţional maghiar, cum de altfel ii spune şi numele: Colac Secuiesc.
TRADIŢII. Pe lăngă micii, berea şi produsele turceşti văndute la orice festival, la Turda şi-au făcut loc şi meşterii populari. Hodor Pălăguţa, o bătrănă de 62 de ani, a venit tocmai din Maramureş ca să toarcă in centrul oraşului de pe Arieş. "Pe la 6-7 ani mi-a dat mama prima dată fuiorul şi de atunci tot torc. Mi-a zis o vecină să mă opresc, da parcă nu pot, imi place", spune maramureşeanca, cu toate că recunoaşte că vănzarea nu merge foarte bine.
Căţiva metri mai departe, Julia Balint din Odorheiu Secuiesc nu se opreşte din impletit nici atunci cănd clienţii ajung la taraba ei. Face din pănuşi de porumb păpuşi, pe care le vinde cu 8 lei. Ieftin, dacă pui la socoteală faptul că pentru o astfel de jucărie trudeşte timp de trei ore. Ştie să facă păpuşi de cănd era tănără, a invăţat-o soacra ei. Oamenii trec, privesc, unii mai cumpără căte un suvenir, dar cei mai mulţi fac cozi la tarabele de mici şi bere. Mănăncă şi aşteaptă concertele, care au loc in fiecare seară a festivalului.
Gulaş uriaş preparat in Maramureş
Şi maramureşenii vor să intre in Cartea Recordurilor prin măiestria lor culinară. Doi bucătari din Baia Mare au pregătit ieri un gulaş uriaş in centrul oraşului. Titi Petruţiu şi Dan Coredea, actori ai Teatrului Dramatic din Baia Mare şi realizatorii unei emisiuni cu teme culinare la o televiziune locală, au folosit un cazan de aproape 8.000 de litri. Cei doi bucătari au fost ajutaţi de 170 de voluntari. Gulaşul a fost impărţit in circa 21.000 de porţii şi servit maramureşenilor care au participat la Sărbătoarea Castanelor. Recordul la cea mai mare cantitate de gulaş, 5.056 de kilograme, este deţinut de locuitorii din oraşul Salonta, judeţul Bihor.