Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arhiva Jurnalului Naţional scoate la iveală limbajul semnelor folosit de Udrea când se află la ananghie. În 2009, la comisia parlamentară de anchetă Udrea a transmis semnul, devenit acum celebru, al mâinii la nas. În argoul interlopilor asta înseamnă “mucles”, adică “tăcere”. Consemnul secretului a fost dat de Udrea şi respectat de sistemul băsist.
“Pe Elena Udrea am protejat-o şi ajutat-o zece ani”, spunea cu nonşalanţă Băsescu Traian în septembrie 2014. Această protecţie la nivel înalt i-a permis Elenei Udrea să sfideze orice autoritate a statului şi să risipească banii publici încă din 2009. "Un dezmăţ pe bani publici prin alocarea unor fonduri impresionante pentru programe a căror obiective nu vizează în niciun caz interesul naţional", se arată în concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă constituită în urma campaniei de presă din Jurnalul Naţional. Comisia trebuia să facă lumină în mai multe contracte dubioa¬se încheiate de Ministerul Turismului cum ar fi campania de promovare "Romania, Land of Choice", programul "Paşte în Bucovina", "Lumină la malul mării", concertul susţinut de Goran Bregovici în staţiunea Mamaia sau rescadenţarea de către BRD a creditului record de 3 milioane de euro luat de Udrea.
Udrea a sfidat Parlamentul la momentul audierilor. S-a prezentat doar pentru a declama ilegalitatea comisiei de anchetă. Şi-a dus degetul la nas, aşa cum arată o imagine document realizată de fotoreporterul Jurnalului Naţional, acelaşi gest pe care îl repetă obsesiv zilele acestea. În 2009 Codruţa Kovesi, procurorul general de atunci, s-a găbit să aprobe NUP-ul, scoţând-o pe Udrea din cauză. Acum Kovesi vrea să dreagă busuiocul.
____________
O amplă anchetă de presă desfăşurată de Jurnalul Naţional în 2009 a avut ca rezultat direct constiuirea “Comisiei Udrea” în luna iulie. Înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea cheltuielilor realizate de Ministerul turismului a fost aprobată cu 103 voturi "pentru", niciun vot "împotrivă" şi nicio abţinere. Din comisie au făcut parte doar deputaţii PSD, PNL şi UDMR, fără reprezentanţi au PDL şi minorităţilor naţionale. Comisia a fost alcătuită din 8 membri şi a fost condusă de liberalul Ludovic Orban.
Documentele analizate de comisia parlamentară au scos la iveală dimensiunile dezmăţului financiar. Risipa din bani publici a însoţit-o pe Elena Udrea permanent: concertul Goran Bregovic a costat 64.000 de euro, în condiţiile în care artistul a concertat în 2008 în România pentru 25.000 de euro iar TVR l-a adus pentru 30.000 de euro.
Documentele arătau că în programul "Lumină la malul mării" amenajarea şi folosirea scenei a costat 64.468 euro, copie trasă la indigo după formula patentată în cazul Ridzi. De asemenea, comisia a verificat contractele de cumpărarea de imagine de către minister şi planul de achiziţii în care instituţia bugetase tot felul de excentricităţi din care amintim perdelele de 67.000 de euro şi portalul de promovare a turismului de 250.000 de euro.
La scurt timp după numirea în funcţia de ministru al Turismului, Elena Udrea a demarat proiectul de promovare turistică a României prin conceptul "Romania - Land of choice". Pe vremea aceea brandul de ţară era o idee iar frunza încă se afla în baza de imagini de unde putea fi cumpărată cu 100 de euro de oricine dorea. Crearea şi producerea clipurilor au fost încredinţate agenţiei oficiale a BRD, ADDV Euro RSCG.
Spre surprinderea tuturor, coincidenţă sau nu, creditul pe care Udrea îl avea la BRD, în valoare de 3,3 milioane de euro, a fost rescadenţat în 2010. Acesta fusese contractat în 2007 şi trebuia achitat în 2009, însă Udrea a obţinut o amânare de un an. În acest context apărea legitim întrebarea: a avut oare vreo legătură rescadenţarea obţinută de Udrea cu faptul că spotul de promovare a României, realizat "gratis" de cei de la BRD şi promovat pe 1,3 milioane de euro bani publici, urma să fie difuzat pe Eurosport şi CNN? De abia în urma scandalului apărut în presă BRD şi-a retras sigla şi numele băncii din spotul de promovare a României. Jurnalul Naţional a dezvăluit că autorităţile de la Bucureşti au plătit un milion de euro pentru 1.025 spoturi publicitare în timp ce campania de promovare pe acelaşi post de televiziune a costat Croaţia doar 400.000 de euro, sumă care a inclus difuzarea a 805 spoturi. Astfel, difuzarea unui spot pentru Croaţia a costat 506 euro, în timp ce pentru România preţul a ajuns la 975 euro, diferenţe care ridică mari semne de întrebare.
"Romania, the Land of Choice" a fost lansat cu mare fast în Paris, unde Udrea a participat la un meci demonstrativ de tenis cu Ilie Năstase. Evenimentul a costat 88.000 de euro şi a fost ignorat de presa franceză care a preferat să se ocupe de alegerile europarlamentare şi de vizita preşedintelui american Barack Obama la Paris. În paralel cu meciul de tenis, Udrea a cumpărat 18 panouri publicitare pe Champs Elysees iar ministerul a plătit JC Decaux 35.880 euro pentru afişarea reclamei timp de 7 zile.
Persoane audiate
Primele persoane audiate de comisia parlamentară Udrea au fost reprezentanţii presei, redactori ai ziarelor Jurnalul National, Gardianul şi Cotidianul. Comisia a decis să o cheme pe Udrea spre sfârşitul audierilor, atunci când membrii acesteia vor avea formată o părere, după cercetarea documentelor solicitate de la ministerul Turismului.
La comisie s-au prezentat şi mai mulţi directori şi angajaţi din cadrul MT. Au urmat reprezentanţi ai firmelor cu care MT a încheiat diverse contracte pentru evenimentele organizate. Reprezentanţii BRD audiaţi în comisia de anchetă parlamentară au recunoscut că motivul pentru care au decis retragerea siglei băncii din spoturile publicitare ale MT a fost scandalul Elena Udrea.
Udrea a dat bătăi de cap comisiei
Membrii comisiei Udrea au avut mai multe neplăceri în timpul derulării anchetei. Începând cu schimbarea sălii, din motive absurde, netransmiterea de către anagajaţii MT a documentelor solicitate, trimiterea şi apoi imediat retragerea unor documente, interceptarea unor discuţii din timpul comisiei, făcute publice fără autorizaţie, refuzul celor de la ANRMAP de a transmite monitorizarea licitaţiilor realizate de MT, şi până la prezentarea ministresei la comisie, dar nu pentru audiere, aşa cum era de aşteptat, ci pentru a acuza comisia că funcţionează ilegal. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care se afla sub conducerea bunei prietene a Elenei Udrea, Cristina Trăilă, şi-a motivat refuzul prin aceea că regulamentul său de funcţionare, modificat la 9 iunie 2009, prevede că dosarul de supraveghere pentru MT solicitat de parlamentari se poate prezenta doar instanţelor de judecată şi celorlalte organe competente. Până şi secretarul general al Camerei Deputaţilor a refuzat să pună comisiei la dispoziţie experţi care să participe la ancheta parlamentară, comisia fiind nevoită să angajeze experţi.
Videanu şi Anastase, presiuni pentru suspendarea Comisiei Udrea
Apariţia în presă a unor discuţii neoficiale dintre membri comisiei Udrea a fost prilejul perfect pentru PDL să ceară desfiinţarea acesteia. Prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu, a cerut primul desfiinţarea comisiei, perorând despre metodele comisarilor din anii '50, iar următoarea persoană care i-a sărit în ajutor Elenei Udrea a fost Roberta Anastase (PDL), preşedintele Camerei Deputaţilor. Purtătorul de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz, declara atunci că nu există precedent în care o comisie parlamentară de anchetă să fi fost desfiinţată, indiferent cine ar cere acest lucru. Persoana care s-a ocupat de înregistrarea şedinţei Comisiei Udrea în ziua în care au fost făcute înregistrările cu probleme, respectiv 13 august, a intrat brusc în concediu şi nu a mai putut fi contactată. Publicarea înregistrărilor neoficiale a determinat-o pe Elena Udrea să formuleze plângere penală împotriva fiecărui participant la discuţia din comisia parlamentară de anchetă, a cărei înregistrare audio a apărut în presă. Elena Udrea, susţinea că unicul scop al comisiei care o anchetează este acela de a fabrica acuzaţii penale la adresa ei, pentru fapte care nu există. Potrivit Elenei Udrea, "membrii comisiei dovedesc din nou nu doar rea-credinţă, ci şi o crasă necunoaştere a legii".
Ilegalităţi în linie
Raportul Comisiei arată că "toate actele semnate în numele ministrului de secretarii de stat sau de secretarul general sunt lovite de nulitate". În absenţa unui ordin de delegare, persoanele care au semnat în numele ministrului se fac vinovate de uzurpare de calităţi oficiale. Deoarece angajaţii au semnat cu întârziere fişa postului, activităţile deşfăşurate în cadrul Ministerului Turismului de persoanele angajate pe funcţii publice nu au avut bază legală din momentul angajării până în momentul semnării fişei postului.
Comisia consideră că o serie de cheltuieli făcute de Ministerul Turismului sunt ilegale. Efectuarea unor cheltuieli pentru care nu există sume alocate în bugetul aprobat încalcă Legea finanţelor publice. Comisia apreciază că ministrul Turismului a efectuat cheltuieli de publicitate şi reclamă în condiţiile în care, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, nu a avut prevăzute sumele cu această destinaţie.
Aproape toate procedurile de achiziţie efectuate de minister au încălcat prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice, iar prin încălcarea flagrantă şi sistematică a acestor prevederi legale a fost împiedicată concurenţa în achiziţiile publice şi au fost cauzate prejudicii.
Urmărită penal, NUP anticipat
După două luni de cercetare a documentelor şi după audierea mai multor persoane, Comisia a decis începerea urmăririi penale a Elenei Udrea deoarece a încălcat articolul 111 din Constituţie şi unele prevederi din legea răspunderii ministeriale. Deputaţii PSD au depus la Parchet şi două plângeri penale: una împotriva ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea, care a dispus retragerea de la comisie a unui document trimis de minister, şi alta în care se cere începerea urmăririi penale a celor care au efectuat interceptările ilegale de la comisie. Comisia cerea revocarea din funcţie a ministrului Elena Udrea şi a preşedintelui ANRMAP, Cristina Trăilă. De asemenea, Comisia parlamentară propunea sesizarea Curţii de Conturi a României pentru verificarea execuţiei bugetare a Ministerului Turismului; verificarea legalităţii cheltuirii banilor publici pentru toate contractele care au făcut obiectul cercetării din prezentul raport, precum şi legalitatea cofinanţării unor investiţii în infrastructura turistică, explica Ludovic Orban, preşedintele Comisiei de Anchetă.
Comisia cerea sesizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru sancţionarea celor vinovaţi în derularea contractului încheiat între MT şi SC Eurofilm ART pentru concertul cu Goran Bregovic şi sesizarea BNR pentru cercetarea legalităţii rescadenţării creditului pe care Udrea l-a luat de la BRD Société Générale.
Anchete şi dosare penale
Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat pentru anchetarea infracţiunii de "uzurpare de calităţi oficiale" de persoanele care au semnat în locul Elenei Udrea, pentru cercetarea infracţiunii de "deturnare de fonduri" săvârşită de angajaţi din minister cu ocazia realizării execuţiei bugetare la MT şi pentru cercetarea deturnării de fonduri şi abuzului în serviciu contra intereselor publice cu ocazia derulării procedurilor de achiziţii pentru Programul Paşte în Bucovina. Comisia cerea urmărirea penală a Elenei Udrea şi pentru instigare şi săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, conflict de interese, neglijenţă în serviciu.
A scăpat nepedepsită
Nimeni nu i-a făcut nimic Elenei Udrea. Drept “sancţiune”, Udrea a primit NUP (neînceperea urmăririi penale), dândui-se un minister cu mai mulţi bani de risipit, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care avea de implementat proiecte în valoare de 4,4 miliarde de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. NUP-ul Elenei Udrea a zăcut în sertarele Camerei Deputaţilor o lună şi jumătate, timp suficient ca să expire termenul de 20 zile în care putea fi contestat. Raportul procurorului Gabriela Zlata, prin care fostul ministru al Turismului este absolvit de toate acuzele aduse de Comisia Parlamentară de anchetă, a fost înregistrat la Parlament la 21 decembrie 2009, dar membrii conducerii Camerei Deputaţilor au aflat oficial despre el abia la 3 februarie 2010. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a declarat în data de 3 februarie 2010 că soluţia în cazul Elena Udrea nu a fost contestată de nimeni. "Orice persoană interesată, care considera că această soluţie este nelegală, se putea adresa în termen de 20 de zile instanţei de judecată", spunea atunci Codruţa Kovesi.
Roberta Anastase a dat din colţ în colţ când a fost întrebată de ce decizia procurorului nu a fost comunicată oficial Comisiei parlamentare de anchetă. "Eu l-am trimis secretarului general al Camerei Deputaţilor, care l-a înscris imediat pe ordinea de zi a Biroului Permanent. Mai multe nu pot să vă spun. La mine nu a stat nici o oră, ci l-am trimis pentru a fi înscris instantaneu pe ordinea de zi", ne-a declarat Anastase.
Orban: Întârzierea are iz penal
Ludovic Orban spunea că decizia procurorului este "o batjocură" şi că publicarea lui oficială cu o întârziere de o lună şi jumătate are "iz penal". "Scopul întârzierii este acela de a se scurge perioada de atacare a deciziei", ne-a declarat Ludovic Orban, care a mai precizat că Parchetul General s-a grăbit să se autosesizeze, fără să îi fie trimis raportul Comisiei de anchetă, dând astfel un "NUP anticipat".
În loc de epilog
În aprilie 2010, Curtea de Conturi şi de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) au confirmat dezvăluirile făcute de Jurnalul Naţional cu privire la activitatea ilegală a Elenei Udrea la Ministerul Turismului. “Încheierea şi derularea contractelor semnate de Ministerul Turismului pe parcursul anului 2009 s-au făcut cu numeroase nereguli şi abateri de la legislaţie”, se menţiona în raportul Curţii de Conturi. În raport se arată că echipa Curţii de Conturi nu a constatat fapte penale, ci multe nereguli în derularea contractelor, sancţionate deja de ANRMAP cu amendă sau avertisment. Raportul a fost distribuit parlamentarilor, Camera Deputaţilor ne¬maiputând decât să ia la cunoştinţă de existenţa lui, întrucât Parchetul a decis deja neînceperea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea.
Citește pe Antena3.ro
