x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Vadu - Grindul Chituc, scos la mezat

Vadu - Grindul Chituc, scos la mezat

de Dorian Cobuz    |    18 Aug 2005   •   00:00
Vadu - Grindul Chituc, scos la mezat

Cu cei peste 30 de kilometri de litoral ai sai, ultima plaja virgina din Romania, de la Vadu, este parte a Grindului Chituc, salbaticie intruchipata de balti, stuf si nisip. Desi este ocrotit de legislatia Biosferei Delta Dunarii, Grindul risca sa fie scos la licitatie.

Grindul Chituc din zona Corbu - Vadu este unul dintre ultimele teritorii unde mai pot fi vazuti sacali, o specie pe cale de disparitie. Un soi de "salbaticiuni" mult mai periculoase dau tarcoale, mai nou, singurului teren virgin al Litoralului: cele cu conturi bancare prin strainataturi si puterea de a face legea sa functioneze pe placul lor.

Ultimul teritoriu virgin al litoralului romanesc este o limba de nisip, lunga de aproape 36 de kilometri, care se interpune intre mare si Delta. Un pretext pentru natura de a-si dezvalui salbatica ei frumusete in ocheane de apa intunecata si mirosul sarat al valurilor. Balti intregi stapanite de hectare de stuf asortat cu flori sangerii si mov. Si mii de metri patrati de nisip de culoarea aluminiului neslefuit, un covor neted ca palma, stapanit doar de buruieni inalte pana peste genunchi. Pasari si animale dintre cele mai rare, care, noaptea, pot fi privite la lumina farurilor de masina de pe chiar drumul ridicat in mijlocului acestui colt de salbaticie.

SFIDAREA TANTARILOR. In urma cu sapte ani au inceput sa apara pe la Vadu primii turisti. Au descalecat din masini, hotarati sa se infrupte din frumusetea si izolarea oferite de Grindul Chituc, facand abstractie de faptul ca aici nu pot beneficia de un dus - fie el cu apa rece, dar te bucuri de compania coplesitoare a tantarilor. De la an la an, numarul masinilor care au intrat in sat in lunile de vara a fost tot mai mare. Au intrat si s-au dus mai departe. Au trecut pe langa ruinele Intreprinderii de Metale Rare (IMR) si au patruns in inima Grindului Chituc, urmand soseaua de pe un dig inaltat la ceva mai mult de 1 metru de la nivelul mlastinei.

SINGURATATE. Cei care vin la Vadu cu cortul se bucura de intimitatea unei plaje goale

OAMENII BALTII. Satenii au inceput sa se obisnuiasca cu turistii care le traverseaza satul, de cele mai multe ori oprind doar sa intrebe atat cat sa se convinga ca sunt pe drumul cel bun. "Daca nu era balta asta, putrezeam cu totii aici", spune cu un zambet larg unul dintre barbatii de pe marginea drumului. In sat, locuri de munca nu prea gasesti. Singurele trei carciumi care functioneaza aici dau bautura pe datorie, altfel riscand sa fie inchise. Oamenii mai prajesc un peste, iarna mai castiga un ban taind stuf din grind, cativa dintre sateni mai sunt angajati, cel putin teoretic, la IMR, unde pazesc mormanul de fiare vechi sau spala... piatra. Ca doar atat se mai produce la Vadu. In rest, nu prea au ce sa faca satenii de aici: un pic de agricultura si un consum record de bere. "Beau oamenii orice la pui in fata. Cred ca si pufoaica sunt in stare sa bea, pana se taraie in genunchi pana acasa", face haz de necaz prietenul nostru localnic. Fata barbatului se intuneca insa printre hohotele de ras. Nu e deloc usoara viata in acest colt de rai. Ironic, desi turisti din ce in ce mai multi cauta plaja de aici, iar bogatii se inghesuie sa cumpere pamant, multi oameni - chiar din Constanta - nu stiu unde este satul acesta.

CONDITII. Peisajul salbatic si nisipul grunduros, avantaje pentru turismul extrem

PAMANTUL. N-or sti ei prea multi unde este acest pamant, dar sunt cativa care i-au mirosit valoarea. Prezenta si de perspectiva. Plaja virgina de aici nu asteapta decat cateva investitii in infrastructura pentru a deveni o foarte buna afacere. Investitori straini au facut vizite pe la primaria Corbu si au oferit chiar dublul pretului pe teren din Vadu, dar cu conditia ca administratia sa asigure utilitatile unui viitor complex turistic care ar fi amenajat chiar la intrarea in Grindul Chituc. Pana la investitori straini, bogatanii zilei au dat iama in acest colt de litoral. In ultimii doi ani, 300 de loturi de case au fost cumparate de diverse persoane, afacerile imobiliare accelerandu-se la Vadu. 800 de hectare de teren din suprafata Grindului Chituc au devenit subiect de scandal intre primariile Corbu si Sacele. Primarul de la Sacele a scos la licitatie aceasta suprafata neglijand datele problemei. Terenurile in litigiu au fost atribuite comunei Corbu, prin legea de reimpartire teritoriala din 1968. Corbu a cedat dreptul de exploatare IAS-ului Sacele. In temeiul legilor de restituire a proprie-tatilor confiscate de comunisti, primaria Sacele a improprietarit cu vreo 250 de hectare cativa cetateni pe care nimeni nu i-a vazut la fata, chiar langa vatra satului Vadu (apartinator comunei Corbu), pe terenul pe care il avea in exploatare. Respectivele parcele au fost vandute intre timp de cateva ori, asa ca afacerea ramane in ceata pentru cateva decenii.

SOCIALIZARE. Pustietatea te obliga sa legi prietenii cu vecinii de cort

REGELE FARA ACTE. Pentru ca Primaria Corbu a emis o hotarare pentru demararea unui proiect agroturistic in zona Grindului, Primaria Sacele s-a decis sa scoata la licitatie restul suprafetei din terenul care il avea in exploatare de la comuna vecina. Mirosul banilor a aprins spiritele intre cele doua comune. Ce scapa din vedere celor doua primarii care acum se cearta si se ataca in instante pentru pamant este ca teritoriul face parte din rezervatia Biosferei Delta Dunarii si este aspru protejat de legile in vigoare. Eventuale investitii in zona, daca sunt permise de lege, sunt acceptate doar in conditii deosebite.

Pamanturile din sat au fost toate vandute cel putin o data. Localnicii au auzit ca dintre cei mai puternici oameni ai timpurilor au devenit mari proprietari in zona. Despre Visinescu, "regele free-shopurilor", se vorbeste ca ar avea nu mai putin de 300 de hectare de teren in zona. Dar lista este mult mai lunga si pe atat de misterioasa pe cat de necunoscute sunt numele care apar la rubrica proprietar. Oamenii isi pun speranta insa ca tocmai interesele bogatanilor cu influenta care vor sa faca afaceri acolo le vor aduce si lor castiguri, respectiv utilitati si dezvoltarea turismului. Deocamdata, de pe urma turistilor de cort, nu se aleg decat cu praful ridicat de masinile luxoase care intra si ies din Grindul Chituc.

TERENURI RARE
VECINATATE. IMR vegheaza drumul spre nisipurile fine din Grindul Chituc
In anii ’80 a fost demarata exploatarea de metale rare de la Vadu, proiect care pentru specialisti era mai mult decat aberant. Teoretic, din nisipul scos din mare ar fi trebuit obtinute adevarate bogatii necesare pentru industria romaneasca. IMR a tot promis ca o sa exploateze dioxid de titaniu, zirconiu sau granat si alte materii prime la fel de rare si necesare. Ba chiar a fost construita o conducta pe marginea drumului din Grindul Chituc care ar fi folosit la transportul nisipului din care s-ar fi obtinut siliciu. S-ar fi obtinut, pentru ca proiectul se pare ca nu avea nici un fel de sustinere in realitate. De altfel, dupa ’90, IMR-ul de la Vadu a mai supravietuit 7 ani din subventii, iar din cei 300 de angajati pe care ii avea a mai ramas doar cu 10%, iar firma a fost cumparata de catre fostul director al combinatului, Stefan Craciunescu. N-a mai ramas mare lucru de pe urma ambitiosului proiect de odinioara: stalpii de la conducta pentru nisip, furata si vanduta la fier vechi, un morman de cladiri fara ferestre, fieratanii rasarite din loc in loc in trupul rezervatiei Biosferei Delta Dunarii... Dar mai ales cateva suprafete de teren carora le creste valoarea de la zi la zi, mai ales ca acestea sunt accesibile pe drumuri special amenajate. Oamenii iti spun cu o grimasa pe fata ca societatea se ocupa cu spalatul de... piatra.

BRACONIERI DIN NASCARE
In Grindul Chituc existau 12 cherhanale cu pescari si barci. Acum mai sunt doar doua. Legile de protectie a rezervatiei, dar si concesionarea activitatii de pescuit le impun satenilor norme foarte stricte si le conditioneaza aceasta activitate. Ei nu au dreptul sa pescuiasca in lacul Sinoe, iar acolo unde pot sa o faca, sunt obligati sa foloseasca doar instrumente traditionale. Legea nu le da dreptul la mai mult de 3 kilograme de peste pe zi. Suparare mare insa pentru localnici. Oamenii din sat se plang ca legea i-a transformat in braconieri, desi ei au prin nascare dreptul de a pune un peste in farfurie. Cu toate restrictiile, oamenii continua sa pescuiasca, aceasta fiind una dintre cele mai importante surse de hrana si venit a localnicilor, iar raziile politiei se lasa de fiecare data cu alte capturi de plase si undite.

Turism acasa la Adam si Eva


Pentru a-ti petrece vacanta pe plaja de la Vadu, trebuie sa vii dotat nu doar cu cort, ci si cu umbrar, apa si provizii de hrana. Aici nu exista curent electric, apa curenta, canalizare sau nici un fel de semn al civilizatiei. Cel mai apropiat magazin se afla la vreo 7 km. Pe de alta parte, tocmai izolarea nu va permite repetarea fenomenului Vama Veche.
×