Vameşii arestaţi au tăcut mâlc în faţa judecătorului

Membrii primului lot de inculpaţI pentru corupţie, aflaţI în “distribuţia” dosarului cu nr.1249, au preferat să se folosească de dreptul lor la tăcere decât să spună ceva în faţa judecătorului, aşa cum reiese din motivarea încheierii prin care s-a dispus arestarea lor preventivă pentru 29 de zile. “În componenţa acestui grup infracţional organizat au intrat şi lucrători de poliţie care, deşi ar trebui să vegheze la respectarea legii şi asigurarea ordinii de drept, au acţionat nu numai în sens contrar acestor atribuţii cu care au fost investiţi, ci s-au folosit de prerogativele autorităţii publice pentru a constitui o grupare criminală. De asemenea, aceiaşi poliţişti şi-au folosit  cunoştinţele profesionale pentru a asigura grupului infracţional organizat un mod de operare cât mai eficient şi de natură să împiedice conservarea sau administrarea, prin mijloacele clasice de investigaţie, a unor probe împotriva lor şi a celorlalţi membri ai grupării, se arată în motivarea arestării celor 15 de la PTF Naidăş.

Poliţişti de frontieră şi vameşi nu efectuau practic nici un fel de control de frontieră contrabandiştilor de ţigări,  iar “singura interacţiune consta în primirea sumei de bani prestabilită pentru a fi omisă, cu titlu de mită”.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că sintagma “pericol pentru ordinea publică” nu poate primi numai înţelesul unei primejdii concrete de vătămare a integrităţii sau vieţii persoanei, ci se referă şi la o stare de nesiguranţă, neîncredere în instituţiile statului şi în capacitatea de protecţie a acestora împotriva vătămărilor ce ar putea fi aduse prin orice activitate infracţională.

Curtea constată că gradul sporit de pericol social al infracţiunilor, modul de operare, organizarea în grup infracţional, capacitatea de relaţionare dintre inculpaţi în realizarea scopului ilicit, calitatea acestora de funcţionari publici (poliţişti şi lucrători vamali) sunt elemente din care rezultă pericolul pentru ordinea publică a inculpaţilor.

“În acest context, se exclude alegerea altei măsuri, neprivative de libertate, fără a induce suspiciunea opiniei publice, că instituţiile statului protejează actele de corupţie, cu atât mai mult cu cât această cauză a căpătat notorietate la nivel naţional.

De asemenea, având în vedere primatul interesului public (aflarea adevărului, celeritatea procesului penal), faţă de interesul privat referitor la libertatea persoanei, chiar în condiţiile existenţei prezumţiei de nevinovăţie, instanţa nu va acorda relevanţă substanţială apărărilor formulate de inculpaţi, legate de statutul lor social, mediul familial organizat şi problemele de familie.”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti. Curtea a mai constatat că “măsura arestării preventive a inculpaţilor se justifică şi prin complexitatea deosebită a cauzei care impune efectuarea unui volum foarte mare de acte de urmărire penală, în realizarea cărora este necesară prezenţa inculpaţilor la dispoziţia organelor de urmărire penală în vederea finalizării cu celeritate a anchetei”.

Singurul care a scăpat de a fi arestat din acest lot a fost vameşul Aurelian Enache, care a adus o scrisoare medicală din care a reieţit că suferă de “boală coronariană monovasculară, după infarct miocardic, cu risc cardio-vascular foarte înalt”. “Este indubitabil că activitatea infracţională presupus a fi săvârşită de acest inculpat prezintă un pericol social concret sporit, însă instanţa constată că inculpatul prezintă o stare de sănătate precară.”, a motivat CAB.