Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După mai bine de trei luni de stat pe bară, baza de date AFIS 2000 din cadrul Poliţiei Române a fost repornită astăzi la nivelul Institutului de Criminalistică al Poliţiei Române. Urmează ca, de săptămâna viitoare, programul să funcţioneze şi la nivelul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie.
Raluca Seucan, şeful Serviciului de Presă al Poliţiei Române, a declarat că defecţiunile tehnice nu au afectat integritatea bazei de date, iar AFIS va putea fi folosit la nivel naţional începând de săptămâna viitoare, după finalizarea auditului pe toate palierele. În luna iunie au apărut defecţiuni la programele Imagetrak şi AFIS 2000, folosite de criminalişti pentru identificarea persoanelor suspecte. În lipsa celor două programe, poliţistii au fost nevoiţi în tot acest timp să compare manual fişele vechi cu probele pe care le găsesc la fata locului în urma unei anchete, ceea ce a îngreunat desfăşurarea procedurii. Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale - AFIS 2000 - a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.
Controvese pentru soarta AFIS-ului
Sistemul Imagetrak - oprit voluntar din 27 iunie - a fost repornit în 14 septembrie, după testele făcute în urma înlocuirii sursei de alimentare, anunţa atunci Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). Poliţia Română preciza că defecţiunile survenite la cele două baze de date nu au afectat cooperarea poliţienească internaţională în domeniul criminalistic. "Subliniem faptul că, în România, prevederile Tratatului de la Prum au intrat în vigoare începând cu data de 3 martie 2009. Conform acestuia, statele membre trebuie să operaţionalizeze schimbul automat în trei domenii de referinţă, respectiv de date ADN, date dactiloscopice şi date privind vehiculele. Dintre cele trei domenii, primele două sunt în responsabilitatea Poliţiei Române. În acest sens, la finalul anului 2009 a fost operaţionalizat schimbul automat de date genetice. În prezent, acesta se desfăşoară cu Austria, Olanda, Germania, Franţa, Spania, Slovenia, Lituania, Letonia şi Slovacia. De asemenea, suntem în teste cu Cipru şi Estonia”, potrivit IGPR. "Se ştia că nu funcţionează AFIS-ul şi nici celălalt sistem privind imaginile facile de vreo trei luni de zile. Cred că în primul rând trebuia luate măsuri de vreo doi ani de zile de când IGPR nu mai are contract de mentenanţa cu firmele care întreţin sistemul. Şi, sigur, că neavând tehnicienii necesari şi folosind zilnic sistemul, însă neasigurând nimeni mentenanţa s-a ajuns în această situaţie. Şi s-a ajuns în această situaţie pentru că nu au fost asiguraţi banii pentru contracte. La rectificare ştiind de acest lucru am incercat să asigur şi banii pentru contractele de mentenanţă şi banii pentru achiziţia sistemelor pe care trebuie să le achiziţioneze cei de la IGPR, în sensul punerii în funcţiune al sistemului. S-au negociat contractele, sunt în curs de achiziţie, unele deja au şi sosit din compenentele sistemului, eu sper că într-o saptămână, două...”, a declarat într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, Mircea Duşa, Ministrul de Interne. La rândul său, chestorul-şef Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din cadrul MAI, a susţinut, referitor la această problemă, că nefuncţionalatea sistemului AFIS poate afecta evaluarea externă pe care Romania o va avea pe data de 19 noiembrie, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Prum. În Romania prevederile Tratatului au intrat în vigoare începând cu data de 3 martie 2009 şi conform acestuia, statele membre trebuie să operaţionalizeze schimbul automat în trei domenii de referinţă, respectiv de date ADN, date dactiloscopice şi date privind vehiculele. "Noi avem un contract cu firma respectiva, fiind vorba despre asigurarea unei interfaţe comune care asigură accesul automatizat la baza de date afişate de către statele semnatare ale Tratatului de la Prum. Acest tratat vizează trei obiective: schimbul de date ADN, schimbul de date din baza EUCARIS (parcul auto) şi schimbul de date din AFIS. Pe data de 19 noiembrie vom avea o evaluare externă a functionalităţii sistemului AFIS”, potrivit chestorului Tutilescu.
Romania, în evaluari externe pe data de 19 noiembrie privind funcţionalitatea AFIS-ului
Pentru operaţionalizarea schimbului de date dactiloscopice, în 21 iunie 2012, Poliţia Română a încheiat un contract de achiziţie a unui soft care să permită căutările automate ale urmelor şi impresiunilor papilare de către sisteme similare din dotarea Poliţiilor Europene. Conform prevederilor contractului, interfaţa trebuie să devină funcţională începând cu data de 19 noiembrie. Până în prezent, activitatea derulată în acest contract s-a desfăşurat în conformitate cu clauzele contractuale, nefiind înregistrate întârzieri, a mai precizat Poliţia Română. Programul AFIS 2000 este o bază de date care conţine amprentele şi fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate.Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale - AFIS 2000 - a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.Sistemul AFIS Printrak Bis (Printrak Biometric Identification System) este fabricat în SUA de concernul Motorola - Printrak şi reprezintă ultima versiune în examinarea dactiloscopică. AFIS Printrak Bis a devenit operaţional la nivel naţional în cursul lunii iulie 2007 şi, în concordanţă cu prevederile acordurilor internaţionale, a devenit Punct Naţional de Contact pentru schimbul de date dactiloscopice cu sistemele europene similare.
Imagetrak, cea mai complexă bază de date din "ograda” Poliţiei
Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice. În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută. Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor. Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare inspectorat judeţean de poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
