Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au respins cererea procurorilor Parchetului instanţei supreme de arestare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu (foto) şi a reprezentantului său Ion Ilie Cezar, sub acuzaţia de şantaj la adresa lui Sebastian Ghiţă, pentru vicii de procedură. Recursul procurorilor împotriva acestei decizii va fi judecat vineri la Tribunalul Bucureşti.
În rezumatul cenzurat al motivării verdictului de nearestare a celor doi, emis vineri noaptea, instanţa enumeră pe scurt patru dintre motivele pentru care judecătorul a refuzat emiterea mandatelor de arestare pe numele celor doi, între care şi faptul că anchetatorii nu ar fi adus probe ştiinţifice care să concluzioneze cert că Cezar Ilie a primit suma de bani de la Sebastian Ghiţă. „Instanţa a respins propunerea de arestare, apreciind că nu sunt indicii suficiente din care să se poată desprinde concluzia plauzibilă că inculpaţii au comis acţiuni ce ar putea reprezenta elementul material al infracţiunii de şantaj”, se arată în documentul citat. Astfel, cu privire la constrângerea ca partea vătămată – Sebastian Ghiţă – să accepte un act adiţional, ce ar afecta realizarea obiectivelor din contractul de management, instanţa a reţinut că „acesta nu a precizat în ce ar consta modificarea clauzelor contractuale şi care ar fi conţinutul actului adiţional ce era constrâns să îl semneze”. „Referitor la acţiunea inculpaţilor de a intra cu forţa, împreună cu alte persoane, în spaţiul Asesoft şi Realitatea TV şi de a profera ameninţări, s-a constatat, din planşele foto prezentate, că nu s-a putut observa vreo persoană exercitând acte de violenţă şi nici nu a fost identificată sau audiată vreuna dintre persoanele care apar în aceste fotografii, pentru a confirma sau infirma susţinerile părţilor”, mai notează instanţa.
Referitor la convorbirea din 2 aprilie, „ocazie cu care se pretinde că s-ar fi proferat ameninţarea cu suprimarea fizică a lui Sebastian Ghiţă”, solicitându-se plata sumei de 200.000 de euro, instanţa a reţinut că „proba prezentată nu constituie înregistrarea integrală a discuţiei, iar cuprinsul acesteia nu poate fi considerat a reprezenta o acţiune de ameninţare, având în vedere conţinutul cu neputinţă de crezut al majorităţii acestor afirmaţii, precum şi contextul dialogului dintre partea vătămată şi inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu cu privire la clauzele contractului, context în care inculpatul enumeră şi alte opţiuni, precum să îi dea părţii vătămate banii investiţi, să denunţe personal contractul şi să se adreseze instanţei judecătoreşti pentru soluţionarea litigiului sau să se înţeleagă”. „Sub aspectul flagrantului, instanţa a avut în vedere că nu s-au administrat probe ştiinţifice din care să poată fi trasă concluzia certă că inculpatul Ilie Ion Cezar a primit suma de bani”, mai notează instanţa.
Convorbirile înregistrate nu demonstrează existenţa unor afirmaţii ale lui Vîntu sau Cezar care să conţină elemente implicite sau explicite de ameninţare în înţelesul legii penale la adresa lui Sebastian Ghiţă şi a familiei sale, iar tonul folosit nu era unul violent. Instanţa mai notează că nici în mail-ul prin care a sesizat Parchetul, nici în declaraţia olografă dată la 8 aprilie 2011, Sebastian Ghiţă nu menţionează nici un moment că ameninţările formulate de inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu i-au provocat o stare de temere, astfel că este „greu de crezut” că Sebastian Ghiţă a simţit vreo „temere” provocată de afirmaţia lui Vîntu privind uciderea sutelor de rakeţi. Ameninţările cu ruperea contractului sunt considerate de instanţă „evident de natură comercială, iar cu privire la acceptul părţii vătămate ca inculpatul Vîntu să se implice în politica editorială se constată că, potrivit clauzelor contractului de management, partea vătămată nu avea atribuţii cu privire la acest aspect”.