Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai scăzută prezență la vot, într-un scrutin electoral organizat la vreme de pandemie, aduce surprize pe scena politică. Două partide nu au mai prins pragul electoral. Este voba de Pro România și de ALDE, care ar fi trebuit să fuzioneze, iar PMP se zbătea, la închiderea ediției, sub limita cifrei de 5 la sută, cu câteva zeci de sutimi. A doua surpriză este că alegerile au dat PSD drept câștigător detașat, fără șanse, însă, de a prelua guvernarea. Partidele de pe locurile 2, 3 și 5 urmează să formeze o alianță de guvernare, însă care pornește deja de pe poziții de forță și cu condiții foarte dure pentru președintele Klaus Iohannis și pentru PNL, formațiune pe care a susținut-o fățiș în campania electorală. Chiar dacă vor reuși să se înțeleagă, pentru a forma noul Guvern, aceste partide nu au majoritatea calificată de două treimi, în Parlament, pentru a putea opera reformele constituționale pe care le-au promis în campanie. Iar cea mai explozivă surpriză este accesul în noul legislativ a formațiunii AUR, apărută pe scena politică de un an, care se declară un adversar al tuturor partidelor carea au intrat în Legislativ și care a anunțat că nu va încheia nicio alianță cu acestea.
Prima variantă, până când Biroul Electoral Central va valida rezultatele alegerilor parlamentare de duninică, 6 decembrie, arată că PMP, partid condus, de facto, de Traian Băsescu, nu va reuși să facă pragul electoral. Totuși, fiind la limita prevăzută de legislația electorală, există anumite numărători paralele care dau totuși formațiunea la 5 la sută. “Jurnalul” prezintă, în cele ce urmează, proiecțiile redistribuirii voturilor pe partide, mandatele din noul Parlament și cum vor arăta majoritățile, în ambele ipoteze – cu PMP sau fără în noul Legislativ.
Senatul – cel mai numeros grup politic va rămâne, cel mai probabil, în opoziție
Conform centralizării a 75% din buletinele de vot de la nivel național, BEC a arătat că, pentru Senat, PSD a obținut 30,01% din voturi, PNL 25,07%, USR-PLUS 15,01%, AUR 8,67% și UDMR 7,34 %. Restul formațiunilor – PMP, Pro România, PER, PPUSL și PRM nu au realizat pragul de 5 la sută, însă procentul rămas fără reprezentare directă în Senat este de 13,09 la sută, ce urmează, în această ipoteză, să fie redistribuit către cele cinci formațiuni principale. Astfel, după redistribuire, la nivel național, la Senat, am avea PSD cu 34,04 la sută, PNL cu 29,06%, USR-PLUS cu 17,07%, AUR cu 9,8% și UDMR cu 8,3 la sută.
Pe centralizarea estimată a voturilor obținute de partide în diaspora, PNL, USR-PLUS și AUR vor obține câte un mandat de senator. Viitorul Senat va avea 135 de mandate, din care trei sunt, conform acestui calcul, arondate deja PNL, USR-PLUS și AUR, astfel încât componența viitoare a Camerei Superioare ar fi: PSD – 46 de mandate, PNL – 39 de mandate, USR-PLUS – 25 de mandate, AUR – 14 mandate și UDMR 11 mandate.
Cu totul ar fi situația la Senat, însă, conform unor cifre care ar fi contorizat 99,1 la sută din secțiile de votare, care dă PMP ca partid parlamentar, ce a reușit să facă pragul electoral. În această ipoteză, clasamentul votului direct ar fi următorul pentru Senat: PSD – 29,71%, PNL – 25,89%, USR-PLUS – 16,01%, AUR – 9,26%, UDMR – 5,98% și PMP – 5%. Restul formațiunilor nu ar fi reușit să treacă pragul electoral, însă procentele cumulate ale acestora, totalizând 8,5, urmând a se redistribui primelor. După redistribuire, clasamentul ar arăta așa: PSD – 32,13%, PNL – 28%, USR-PLUS – 17,31%, AUR – 10,01%, UDMR – 6,46% și PMP – 5,4%. Cele trei mandate de senatori de diaspora rămân și în acest caz să se împartă între PNL, USR-PLUS și AUR. În această variantă, cu PMP în Parlament, Senatul ar arăta așa: PSD – 43 de mandate, PNL – 38 de mandate, USR-PLUS – 24 de mandate, AUR – 14 mandate, UDMR – 9 mandate și PMP – 7 mandate.
Eventuala prezență a băsiștilor nu schimbă radical situația la Camera Deputaților
La Camera Deputaților, în urma centralizării de către BEC a 75% din voturile exprimate, PSD a obținut 29,51%, PNL 24,62%, USR-PLUS 14,71%, AUR – 8,31% și UDMR 7,25%. PMP și restul partidelor nu au făcut pragul, procentul lor, cumulat, de 15,6%, urmând a fi redistribuit. După redistribuire, clasamentul ar fi PSD 34,11%, PNL 28,46%, USR-PLUS 17%, AUR 9,6% și UDMR 8,38%. Ca și la Senat, cele trei mandate de deputat de diaspora vor fi împărțite, în mod egal, între PNL, USR-PLUS și AUR.
Camera Deputaților va avea 330 de mandate, din care se scad 17 destinate grupului Minorităților Naționale. Iar numărul de mandate ar arăta astfel: PSD – 109 mandate, PNL – 92 de mandate, USR-PLUS – 54 de mandate, AUR – 32 de mandate, UDMR – 26 de mandate și Minoritățile Naționale – 17 mandate.
Conform numărătorii paralele făcută pentru 99,1 la sută din secții, PMP ar fi intrat și la Camera Deputaților, dând, din nou, peste cap, calculele. Astfel, PSD ar fi obținut 30%, PNL 26,1%, USR-PLUS 15,89%, AUR 9,38%, UDMR 5,79% și PMP 5%. Restul partidelor care nu au intrat în Camera Deputaților au un procent total de 7,66%, care va fi redistribuit. Astfel, după redistribuire PSD ar avea 32,29%, PNL 29,08%, USR-PLUS 17,1%, AUR 10,09%, UDMR 6,42% și PMP 5,38%.
În acest caz, situația pe mandate, la Camera Deputaților, ar fi următoarea: PSD – 101 mandate, PNL – 88 mandate, USR-PLUS – 55 mandate, AUR – 33 mandate, UDMR – 20 mandate, PMP – 17 mandate și grupul Minorităților Naționale – 17 mandate.
Nicio formulă nu atinge majoritatea calificată de două treimi
În oricare dintre variante, fie că intră PMP, fie că nu intră în Parlament, PNL împreună cu USR-PLUS și UDMR au majoritate simplă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, astfel încât se pot prezenta, cu succes, la Palatul Cotroceni, pentru a forma o alianță de guvernare.
În varianta fără PMP, PNL împreună cu USR-PLUS și UDMR ar avea, la Senat, 75 de mandate, în timp ce PSD și AUR doar 60. Iar la Camera Deputaților, majoritatea celor trei partide este de 178 de mandate, în timp ce PSD și AUR ar avea doar 146 de mandate. Majoritatea simplă, în ambele camere, ar trebui să fie de 233 de parlamentari. PNL, USR-PLUS și UDMR au, astfel, 253.
În varianta cu PMP în Parlament, la Senat PNL, USR-PLUS, UDMR și PMP ar avea împreună 78 de mandate, iar la Camera Deputaților ar avea 179 de mandate, în timp ce PSD și AUR ar avea la Senat 57 de mandate, iar la Camera Deputaților, 134 de mandate. În ambele Camere, PNL, USR-PLUS, UDMR și PMP ar avea o majoritate simplă de 257 de mandate, în timp ce PSD și AUR ar avea 191 de mandate.
Lucrurile se complică, însă, în situația în care viitoarea coaliție de guvernare va dori să opereze reforme constituționale. Atunci, va fi nevoie de o majoritate calificată, de două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților. Această majoritate, de 310 de parlamentari, nu poate fi atinsă, în urma acestor alegeri, chiar dacă ar achiesa la proiect și Grupul Minorităților Naționale.
Matematica este clară, jocurile politice, nu
În ciuda acestor calcule chirurgicale, realitatea politică postelectorală nu este la fel de riguroasă. Copreședintele USR-PLUS, Dan Barna, pune condiții dure PNL, pentru o alianță de guvernare. “Într-adevăr, că este posibilă crearea unei majorităţi decente din USR PLUS, PNL şi UDMR, majoritate care să poată să ducă la îndeplinire aceste angajamente şi ale USR PLUS, dar, de fapt, ale României prin ceea ce reprezintă ele, legate de pensiile speciale, legate de eliminarea imunităţilor şi alte subiecte", a precizat acesta.
La rândul său, Dacian Cioloș, liderul PLUS și al doilea copreședinte al Alianței, a declarat că “e nevoie de un premier care să dea speranță și care să fie capabil să pună toate aceste partide împreună. Am încredere că președintele României gândește la fel, în interesul României, și că va veni cu o propunere în această direcție. (…) Nu e Ludovic Orban omul în jurul căruia România trebuie să se tot învârtă”. Asta, în condițiile în care liberalii nu concep, cel puțin în acest moment, o altă variantă de prim-ministru decât Ludovic Orban.
O altă problemă de majoritate solidă cu care s-ar putea confrunta viitoarea coaliție de guvernare ar fi relația dintre PMP și USR-PLUS. În campania electorală, Traian Băsescu s-a pronunțat dur în legătură cu atitudinea de factură “neomarxistă” a acestui partid, pe care l-a catalogat ca fiind un pericol pentru România.
Coabitarea AUR-UDMR, imposibilă
AUR susține că UDMR nu își are locul în Parlamentul României și transmite că vrea modificarea Constituției în sensul interzicerii formațiunilor politice pe criterii etnice. Inițial, Kelemen Hunor a comentat faptul că „nu era nevoie de o astfel de forță în Parlament (AUR- n.red.), dar cetățenii au rezolvat această problemă și vom vedea ce se va întâmpla mai departe și cum se va comporta acest partid în Parlament, dar, din punctul meu de vedere, nu era nevoie de așa ceva în Parlamentul României, în 2020”.
George Simion, copreședintele AUR, a reacționat la afirmațiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, și spune că Uniunea Maghiarilor nu își are locul în Parlamentul României. Mai mult, AUR vrea modificarea Constituției, astfel încât formațiunile politice alese pe criterii etnice să nu mai intre în Legislativ. „UDMR nu își are locul în Parlamentul României. Respectăm comunitatea maghiarilor din România și avem candidați etnici maghiari în AUR care intră în Legislativ. AUR se opune, însă, constituirii și funcționării formațiunilor politice pe criterii etnice iar în acest sens va demara o campanie națională pentru modificarea Constituției în sensul interzicerii formațiunilor politice pe criterii etnice”, spune George Simion.
