Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform legislației în vigoare, această reședință trebuie obținută cu cel puțin 45 de zile înaintea datei alegerilor. Proiectul celor de la AUR propune ca acest termen să fie prelungit la cel puțin un an. În motivarea demersurilor, inițiatorii vin cu o adresă a Ministerului de Interne, în care se arată că, în anumite județe, în anii electorali au fost înregistrate de până la patru ori mai multe reședințe decât în anii fără alegeri. Iar acest lucru „degradează” legitimitatea primarului ales de acești electori. Legea a picat, în luna decembrie, la Senat, iar Camera Deputaților, for decizional, trebuie să dea verdictul final în cursul acestei luni.
Potrivit celor de la AUR, în ultimii ani, la nivelul comunităților locale a avut loc „o degradare a autorităților locale”, situație ce a fost determinată de „diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără materializarea încrederii unei majorități a alegătorilor care locuiesc, în mod regulat, în respectivele unități administrativ-teritoriale”.
Legea administrației publice locale, nr. 215/2001, prevede că alegătorii au posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în circumscripția electorală în care își au reședința, dacă această reședință a fost stabilită acolo cu cel puțin 45 de zile înaintea datei alegerilor. Cei de la AUR consideră că această perioadă „nu poate fi apreciată ca fiind rezonabilă, de natură a justifica interesul lor de a fi reprezentați în acea localitate”. „În lipsa unei reședințe de durată a cetățenilor, unii edili, în exercitarea și perpetuarea mandatului lor, urmăresc obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității, respectiv cea a alegătorilor cu reședință de cel puțin 45 de zile, și nu a unei majorități reprezentative a cetățenilor care locuiesc în mod regulat în acea circumscripție electorală”, se arată în expunerea de motive a acestui proiect de act normativ.
De trei ori mai multe reședințe acordate în anii cu alegeri
Din același document, rezultă că „obținerea votului majorității cetățenilor în aceste condiții nu reprezintă altceva decât o alterare a standardului democratic, la nivelul comunităților locale”. „Acest fapt este inacceptabil pentru o societate care își propune consolidarea sistemului democratic (…), ajungându-se la situația ca unii primari să reprezinte, timp de patru ani, cetățeni care își stabilesc reședința pentru o perioadă scurtă înainte de alegeri și care nu locuiesc în mod regulat în circumscripțiile în care acei primari au fost aleși”, mai susțin parlamentarii AUR.
Aceștia publică o adresă a MAI, din septembrie 2022, din care rezultă că în anul 2020, în care au fost organizate ultimele alegeri pentru autoritățile administrației publice locale, numărul reședințelor acordate a fost mai mare, în unele județe fiind dublu sau chiar triplu, față de anii în care nu au fost organizate astfel de alegeri. Un astfel de exemplu, prezentat în anexa documentului, este județul Mehedinți, unde în anul 2020 numărul reședințelor acordate a fost de 13.368, în timp ce în 2019 acest număr a fost de doar 3.757, iar în 2021 a scăzut la 3.311.
De la 45 de zile, la un an
Pentru „descurajarea turismului electoral”, proiectul de lege în discuție propune instituirea condiției pentru exercitarea votului în circumscripțiile electorale în care alegătorii își au reședința, dacă aceasta a fost dobândită cu cel puțin un an înaintea datei alegerilor, în caz contrar, să poată vota doar în circumscripția electorală în care își au domiciliul.
Mai mult, proiectul de lege propune ca, până cel târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, în condițiile de mai sus, să poată solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul Electoral cu adresa de reședință pentru respectivul scrutin.
Senatorii puterii au respins propunerea. USR s-a abținut de la vot
Proiectul de lege a fost avizat negativ de Consiliul Economic și Social (CES), care a concluzionat că perioada propusă, de un an, în loc de cele 45 de zile, nu se justifică și este de natură să limiteze nejustificat exercitarea unui drept constituțional. Pe de altă parte, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, cu observații. Instituția respectivă atrage atenția că această limitare, la un an, a stabilirii reședinței, pentru a putea vota într-o anumită localitate poate conduce la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, restrângere care, constituțional, poate fi exercitată doar pentru apărarea securității naționale, a sănătății, a morale publice ori pentru desfășurarea instrucției penale.
Interesant este însă că în punctul de vedere transmis, Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, nu se opune unei astfel de reglementări, dar a lăsat la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității acestei inițiative legislative.
Ajunsă la vot, în Senat, legea a fost respinsă, în data de 21 decembrie 2022, cu 85 de voturi împotrivă, doar 9 voturi pentru și 18 abțineri. Singurii care au votat pentru adoptarea acestei legi au fost senatorii AUR. Cei de la USR s-au abținut în bloc, cu o singură excepție.
Propunerea legislativă a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație au termen să depună raportul final până în data de 20 februarie 2023.
