Autonomia, subiect de disputa intre maghiari

O data cu apropierea alegerilor, problema autonomiei maghiarilor revine cu insistenta in atentie. Daca in ultimii ani aceasta problema era apanajul exclusiv al radicalilor maghiari, febra autonomiei i-a atins si pe liderii UDMR, care au inclus subiectul in platforma electorala a Uniunii pentru alegerile generale din toamna.

Daca pana acum radicalii maghiari grupati in prezent in factiuni adversare UDMR abordau problema autonomiei doar la nivel declarativ, in ultimul timp, ei au trecut si la fapte, facand presiuni pentru realizarea unor referendumuri locale in judetele Harghita, Covasna si Mures. O explicatie este si apropierea alegerilor generale, autonomia constituind o sursa de voturi. Numai ca nici liderii UDMR nu au stat cu mainile in san si la CRU organizat la inceputul lunii au introdus problema autonomiei in platforma electorala a Uniunii pentru alegerile generale din toamna. Ei nu au facut decat "sa reactiveze" programul din 1994 cand au lansat public ideea autonomiei. Scopul acestei reveniri l-a constituit apropierea factiunilor dizidente care, daca raman adversare UDMR, pericliteaza sansele Uniunii de a intra in Parlament. Cu alte cuvinte, includerea autonomiei in program este momeala liderilor Uniunii de a-si apropia fiii risipitori si de a-i determina sa intre in cursa pentru un loc in Parlament alaturi de ceilalti membri ai UDMR. Pe de alta parte, si liderii UDMR sunt constienti ca ideea autonomiei este sursa de voturi, avand in vedere ca protocoalele cu PSD de pana acum au cam rezolvat problemele etnicilor maghiari si nu prea au ce sa mai promita. De altfel, in disputa radicali-moderati pe tema autonomiei, liderul UDMR chiar a plusat anuntand, intr-un interviu acordat Jurnalului National, ca aceasta problema ar putea fi inclusa intr-un viitor protocol cu PSD.

TERENURI. Unul dintre varfurile de lance ale luptei pentru autonomie este presedintele Uniunii Civice a Maghiarilor din Romania, Szasz Jeno. Aflat recent in Ungaria la o reuniune a asociatiilor etnicilor maghiari, el i-a indemnat pe acestia sa vina in Romania si sa cumpere pamanturile secuiesti care inainte de 1920 au apartinut Ungariei. Szasz, care este si primarul orasului Odorheiu Secuiesc, i-a indemnat pe cetatenii unguri sa vina ca turisti in Romania si "daca isi permit, pot cumpara un teren sau pot deschide o afacere pentru a le crea un viitor sigur tinerilor din Tinutul Secuiesc". Mai mult, primarul roman a afirmat ca viitorul maghiarilor din Transilvania depinde de problema autonomiei.

INCEPUTUL. Tema autonomiei judetelor locuite de etnicii maghiari a fost adusa in discutia publica in cursul anului 1994 de catre UDMR. Marko Bela, liderul UDMR, a declarat atunci ca Uniunea doreste crearea unui statut special pentru regiunile din Transilvania, unde traiesc "grupuri compacte de maghiari". "Aceste regiuni ar trebui sa devina asociate intre ele si limba maghiara ar trebui sa aiba acelasi statut cu limba romana", sustinea Marko Bela. In 1995, la cel de al 4-lea Congres, UDMR a adoptat o "Declaratie" prin care se solicita Guvernului SUA sa foloseasca problema prelungirii Clauzei Natiunii Celei Mai Favorizate pentru a face presiuni asupra Romaniei in legatura cu pretentiile exprimate de UDMR. Acelasi model, al solicitari interventiei institutiilor straine, a fost urmat si de CNS, care, de curand, a cerut UE sa conditioneze integrarea Romaniei in structurile europene de declararea autonomiei judetelor locuite de maghiari. Clasa politica a reactionat dur la proiectul UDMR de infiintare a unei regiuni autonome maghiare care viza judetele Harghita si Covasna si o parte a judetului Mures, ceea ce a facut ca, pentru cativa ani, ideea autonomiei sa intre intr-un con de umbra. Nu pentru mult timp insa.

RELUARE. Anul 1998 a marcat reluarea in forta a ideii de autonomie. In cadrul UDMR s-a detasat o grupare a radicalilor care, participand la lucrarile Forumului Secuiesc pentru Reinnoirea UDMR desfasurat la Cernat, a decis continuarea luptei pentru obtinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. De data aceasta, radicalii solicitau declararea prin lege a autonomiei zonei din Transilvania unde populatia maghiara era majoritara. Consecinta a radicalizarii luptei in interiorul UDMR, pe care o acuzau de abandonarea intereselor maghiarilor, in cursul anului 2003 s-au constituit si alte grupari, Consiliul National al Maghiarilor din Ardeal, condus de pastorul reformat Laszlo Tokes, si Consiliul National al Secuilor, condus de Jozsef Csapo. Adunarea de constituire a CNM s-a incheiat cu juramantul delegatilor de continuare a luptei pentru obtinerea autonomiei si cu intonarea imnului Ungariei.

PACHET LEGISLATIV. Catre sfarsitul anului trecut, Comitetul de Initiativa al Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania a realizat un pachet legislativ care cuprindea trei proiecte de legi, unul vizand "infiintarea si autonomia regiunii Tinutul Secuiesc, cu statut special". Conform acestui proiect, Tinutul Secuiesc urma sa cuprinda judetele Covasna, Harghita si scaunul Mures, avand capitala la Miercurea-Ciuc, in care maghiara si romana sa fie limbi oficiale, sistemul scolar bilingv si separat, iar ca reprezentare politica, 80% - maghiari si 20% - romani. CNMT s-a adresat Parlamentului si Guvernului Romaniei, dar si Consiliului European si Parlamentului European pentru a lua in consideratie dreptul maghiarilor la autoadministrare. In aceeasi perioada, radicalii din CNS au realizat si ei un proiect legislativ care de asemenea viza autonomia Tinutului Secuiesc, si acest proiect urmand a fi inaintat Parlamentului. Intre cele doua proiecte existau, cel putin la nivel declarativ, "diferente radicale". Liderul CNS spune ca proiectul lor "sustine pastrarea identitatii nationale prin autonomie", ceea ce in celalalt proiect nu se mentiona. Inaintat Parlamentului, proiectul CNS a fost respins.

CONDITIE. Dupa ce Parlamentul a respins proiectul legislativ, liderii CNS au incercat "fortarea" obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc. Ei au propus organizarea unui referendum local si au solicitat sprijin autoritatilor locale. Cum primarii din zona au fost avertizati ca o astfel de implicare ar insemna incalcarea Constitutiei, CNS a "plusat" si a cerut ca integrarea Romaniei in UE sa fie conditionata de acordarea autonomiei Tinutului Secuiesc printr-o lege organica. Nici presedintele UDMR, Marko Bela, nu a sustinut initiativa CNS, aratand ca problema autonomiei Tinutului Secuiesc nu se poate rezolva prin referendum, ci "doar prin negocieri intre majoritate si minoritate". El a explicat in acest context ca referendumul nu ar avea decat valoarea unui sondaj de opinie. Cat priveste conditionarea aderarii la UE, Bela a declarat ca sustinatorii acestei idei "privesc lucrurile intr-o maniera gresita", cele doua probleme fiind la fel de importante.

SPRIJIN DIN PARTEA ROMANILOR

Autor al controversatului manifest "M-am saturat de Romania", Sabin Gherman este unul dintre promotorii ideii de regionalizare a Romaniei. Inca de la publicarea manifestului, la 16 septembrie 1998, Gherman a militat pentru ideea de autonomie economica a Transilvaniei fata de Bucuresti, ca unica solutie pentru dezvoltarea acestei provincii istorice. La scurt timp de la lansarea manifestului, Sabin Gherman a pus bazele Fundatiei Civice ProTransilvania, organizatie creata pentru a promova autonomia regionala. In iulie 1999, Fundatia a intocmit un proiect referitor la autonomia Transilvaniei si a Banatului, care a fost pus la dispozitia unor intelectuali transilvaneni de marca, invitati sa adere la Fundatia ProTransilvania. Urmarea? Fundatia lui Gherman a fost scoasa in afara legii. Un alt reprezentant de marca al miscarii proregionalizare este si Smaranda Enache. In calitatea sa de presedinte al Ligii Pro-Europa, Enache a militat in mod constant pentru aceleasi idei pe care le-a promovat si Sabin Gherman. O apropiata a regimului Constantinescu, Smaranda Enache a fost trimisa ca ambasador in Finlanda, desi nu a avut avizul Comisiilor de politica externa ale Parlamentului. Revenita in tara, ea a continuat sa sustina ideea de regionalizare, alaturandu-se unor manifestari organizate in acest sens de Sabin Gherman. In iulie 2003, Smaranda Enache a decis sa intre in politica, devenind vicepresedinte al Actiunii Populare, partid condus de Emil Constantinescu.