Bani de la buget, buni si la partid

„Politica pe bani publici" este titlul unui raport dat ieri publicitatii de catre Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Dupa un an de monitorizare a vietii politice autohtone, specialistii IPP au conchis ca „nivelul coruptiei din clasa politica romaneasca a atins un nivel ingrijorator". „Contracte din resurse publice intermediate de oameni politici care pozeaza in stalpi ai moralitati sunt intentionat supraestimate pentru ca o mica parte sa se intoarca la partidul pe care il serveste respectivul om politic, iar restul (sume importante) sa ajunga in propriul cont", se precizeaza in raport.

Metode

Documentul detaliaza si modul in care, inainte de alegeri, politicienii „capuseaza" fondurile bugetare pentru a le folosi in scopuri personale sau de partid. Care sunt mecanismele de drenare a banilor publici catre partidele politice se arata pe larg in studiul IPP. In primul rand, vistieriile de partid huzuresc de pe urma unor firme specializate in „transferul de fonduri". Acestea obtin fonduri publice gratie legaturilor cu partidul majoritar reprezentat in institutiile publice implicate, cu obligatia de a dona partidului, direct sau prin alti intermediari, „comisionul" cuvenit. Desi mecanismul este simplu, „este foarte dificil de dovedit existenta legaturii dintre fondurile publice, actorii politici si firmele care intermediaza transferul banilor din vistieria statului in pusculita partidului", se recunoaste in raport. Dar se arata ca „banii pentru partid si pentru campaniile electorale se obtin si din aceasta sursa", iar sumele nu sunt „decat la nivelul milioanelor de dolari".

Paine si circ

Fondurile de campanie ale politicienilor provin si din surse publice prin organizarea de chermeze populare, a caror frecventa creste considerabil in perioada preelectorala. Banii alocati acestor festivitati cresc exponential, din moment ce, pe langa ceremonia in sine, in programul intalnirilor apar „mese bogate pentru cetateni, concerte, artificii, precum si actiuni umanitare, toate menite sa sensibilizeze electoratul in favoarea organizatorului", se subliniaza in raport. Exemplele de acest gen sunt nenumarate; toate manifestarile de anul trecut fiind folosite de oamenii politici pentru un „plus" de capital de imagine finantat de la buget: Ziua Nationala, 24 ianuarie, Ziua Marinei. Chiar si Craciunul si Pastile au fost „rechizitionate" si sarbatorite in registru politic.

Stefan cel Mare

„Cu doar doua zile inaintea alegerilor locale, Guvernul foloseste o noua oportunitate pentru a deveni mai vizibil pentru electorat, se exemplifica in raport. Este vorba despre comemorarea a 500 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare si Sfant, care costa peste 100 de miliarde de lei, fiindca, printre altele, Executivul are in program si "o pomana crestina" pentru 1.000 de persoane."

Legea, permisiva

Juristul colaborator al institutului, Corneliu Liviu Popescu, a sustinut ieri ca problemele dubioase derivate din finantarea partidelor politice si a campaniei electorale provin chiar din legea care ar trebui sa reglementeze domeniul. „Legea 43/2003 este prost redactata, nu din nestiinta, ci cu intentie directa", a acuzat Popescu, subliniind ca „textele au fost scrise in asa fel incat sa permita o marja cat mai mica de control asupra banilor de partid".

Vrancea - judetul „sarbatoarei"

Pentru anul electoral, baronul vrancean Marian Oprisan isi propusese - si trecuse in bugetul pentru Consiliul Judetean - nu mai putin de 10 petreceri populare: Festivalul international al viei si vinului; Ziua Europei; Sarbatoarea berii; Ziua Internationala a copilului; Ziua Nationala a Romaniei, Ziua Unirii Principatelor Romane; Ziua Internationala a femeii; Comemorarea bataliilor de la Marasti - Marasesti - Oituz; Zilele municipiului Focsani; Organizarea Revelionului.