Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, că România nu susţine proiectul de securitate europeană propus de preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, OSCE sau NATO fiind structuri internaţionale care pot soluţiona astfel de probleme.
El a făcut declaraţia după întâlnirea pe care a avut-o, miercuri, la Cotroceni, cu omologul georgian, Mihail Saakashvili, sosit azi la Bucureşti, într-o vizită oficială de două zile.
"L-am informat pe domnul preşedinte Sakaashvili că România nu susţine proiectul de tratat de securitate europeană propus de preşedintele Medvedev, noi considerând că există mecanismele care să soluţioneze aceste probleme - în primul rând OSCE şi NATO. Nu putem accepta... sau punctul de vedere românesc este că nu se poate aşeza deasupra acestor structuri internaţionale şi o propunere venită de la Moscova", a declarat Traian Băsescu într-o conferinţă comună ţinută alături de preşedintele Georgiei, Mihail Saakashvili.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a propus, în iunie 2008, elaborarea unui nou acord de securitate paneuropean şi Rusia a publicat un proiect de tratat la 29 noiembrie 2009, trimiţând copii ale acestui document şefilor de stat şi organizaţiilor internaţionale, inclusiv NATO. Propunerea Rusiei privind realizarea unui nou tratat european de securitate a fost respinsă de secretarul de Stat american Hillary Clinton, care a argumentat că securitatea Europei va fi consolidată printr-o cooperare mai strânsă între Rusia şi NATO.
Initiativa lui Medvedev a primit aproximativ 20 de răspunsuri din partea unor şefi de stat şi de Guvern, a anunţat, în mai 2010, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în fata Dumei. "Proiectul a suscitat deja o reacţie de interes. Am primit aproximativ 20 de răspunsuri din partea unor şefi de stat şi de Guvern şi constatăm o intenţie crescândă de extindere a discuţiei asupra situaţiei actuale în domeniul securităţii", a declarat ministrul. În opinia sa, acest proiect este suspus unui singur principiu, cel al indivizibilităţii securităţii europene.
Moscova s-a opus îndelung planurilor Statelor Unite de a amplasa elemente ale sistemului de apărare antirachetă în estul Europei şi îşi exprimase speranţa că subiectul controversat al scutului american s-a încheiat anul trecut, odata ce administraţia Obama a renunţat la planurile de a instala interceptori de rachete în Polonia şi un radar în Cehia.
Totusi, noua strategie a Washingtonului privind sistemul de aparare antirachetă din Europa, căruia i se adaugă o componentă navală şi din care ar face parte nu numai Polonia şi Cehia, dar şi România şi Bulgaria, reprezintă un pericol mai mare pentru capacitatea Rusiei de disuasiune nucleară.
Pentru a diminua temerile Rusiei, Washingtonul a fost de acord să facă o legatură între reducerea armelor strategice ofensive şi dezvoltarea apărării antirachetă în cadrul noului tratat ruso-american pentru reducerea numărului de arme strategice (START), semnat la 8 aprilie la Praga. După semnarea tratatului, Rusia a propus să coopereze cu Statele Unite şi NATO în vederea creării unui sistem global de apărare antirachetă.
