Băsescu violează în serie Constituţia

În ciuda angajamentului că nu se va abate de la litera şi spiritul Constituţiei în criza guvernamentală declanşată de căderea Guvernului Boc 2, preşedintele Traian Băsescu ignoră din nou Legea fundamentală. El a refuzat ieri propunerea noi majorităţi, PSD+PC, PNL, UDMR şi minorităţi de a-l desemna premier pe Klaus Johannis, care să formeze un Guvern de tehnocraţi cu mandat limitat până la alegerile prezidenţiale.

Ora 11:00 Primarul Sibiului, Klaus Johannis, este aşteptat la Senat, pentru a discuta cu cele patru partide - PNL, PSD, PC şi UDMR - şi grupul minorităţilor care i-au propus mandatul de premier, despre compatibilitatea sacu mandatul de prim-ministru.

Ora 12:00 Johannis ajunge cu o întârziere de aproximativ o oră la întâlnirea cu liderii partidelor care îl susţin. Întârziere de care a fost de vină, se pare, doar avionul. Primarul Sibiului a fost primit mai întâi de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cei doi având mai întâi o întrevedere separată, după care Geoană l-a condus în sala în care îl aşteptau reprezentanţii PSD, PNL, PC şi UDMR.

Ora 12:00 Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a declarat înaintea negocierilor PNL-PSD-UDMR că dacă preşedintele Băsescu nu va ţine cont de propunerea acestora pentru postul de premier, cele trei partide vor solicita o clarificare constituţională la CC. Năstase a spus că, în condiţiile în care Băsescu nu va ţine cont de propunerea celor trei partide pentru desemnarea lui Klaus Iohannis ca prim-ministru, Parlamentul ar trebui să răspundă "unui eventual arbitrariu al preşedintelui". El a adăugat că, dacă Băsescu va ignora voinţa acestei noi majorităţi parlamentare, una dintre soluţii ar fi apelarea la Curtea Constituţională. Întrebat dacă PSD, PNL şi UDMR pot lua în calcul suspendarea preşedintelui, Năstase a răspuns: "Au apărut speculaţii cu suspendarea, eu cred că este vorba de o manevră, cineva vrea să plângă pe umărul preşedintelui. Să lăsăm şmecheriile astea, nu e vorba de nici un fel de suspendare. Preşedintele mai are 40 de zile de mandat, să şi le ducă la capăt şi pe urmă să ne lase". El a precizat că, dacă Băsescu va refuza propunerea PNL-PSD-UDMR, Parlamentul se poate adresa Curţii Constituţionale pentru clarificarea sensului spiritului Constituţiei, pentru clarificarea faptului că "preşedintele are anumite drepturi, dar şi responsabilităţi, iar acestea trebuie exercitate astfel încât să nu ducă la arbitrariu şi la forme de dictatură".

Ora 12:30 Începe discuţia dintre liderii celor patru partide, plus cei ai grupului minorităţilor din Parlament, cu primarul Johannis.

Pe holurile Parlamentului, aleşii îşi dau cu părerea despre Guvernul cu mandat limitat, care nu este prevăzut în Constituţie. "Dacă e votat de Parlament, el are toate puterile constituţionale şi nici nu îşi poate încheia mandatul decât dacă premierul vrea să demisioneze sau este introdusă o moţiune de cenzură", comentau aleşii. Nici măcar liberalii nu păreau foarte convinşi că Guvernul Johannis va prinde contur, pentru că nu se aşteptau ca şeful statului să accepte să-l nominalizeze pe primarul Sibiului. "Mai degrabă l-ar nominaliza pe Florin Georgescu, să le strice jucăria pesediştilor", comenta un lider PNL.

Ora 13:00 Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, şi Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, au sosit la Senat chiar în timpul discuţiilor dintre PSD, PNL, UDMR, minorităţi şi Klaus Johannis, cei doi intrând în biroul preşedintelui instituţiei, Mircea Geoană. Ei au fost aşteptaţi de fostul ministru al IMM, Constantin Niţă, care sosise şi el, cu câteva minute înaintea celor doi, la Cabinetul lui Geoană, neluând parte la negocierile tripartite cu primarul Sibiului. Surse din PSD susţin că cei doi finanţişti care provin din PSD caută deja miniştri pentru portofoliile economice şi au fost invitaţi de Mircea Geoană să lucreze la programul de guvernare al viitorului Cabinet.

Între timp apărea o primă divergenţă între participanţii la discuţiile cu Johannis, în privinţa duratei mandatului de premier al acestuia. În timp ce liberalii susţineau că durata mandatului nu trebuie limitată, pesediştii ar fi vrut să stabilească încă de pe acum un termen la care ipoteticul Cabinet Johannis să-şi predea mandatul, adică după alegerile prezidenţiale. Liberalii au avut câştig de cauză, stabilindu-se doar ca după prezidenţiale să se reia discuţiile, în aceeaşi formulă, pentru a se stabili dacă Johannis îşi va depune sau nu mandatul. Formula aceasta l-a mulţumit şi pe primarul Sibiului, care părea, potrivit unor surse, puţin dispus să promită de pe acum că îşi va da demisia după alegeri.

Cei cinci nu semnează nici un acord scris, lăsând pe mai târziu chestiunile care ar putea declanşa divergenţe, după cum explică unele surse.

Ora 13:00 Traian Băsescu invită partidele la Cotroceni, la alte consultări. Între timp, la sediul PD-L avea loc o şedinţă la care a participat şi premierul demis, Emil Boc, şefii democrat-liberali analizând posibilitatea propunerii ca premier independent a lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. După întâlnirea extrem de tensionată care a avut loc luni seară la Cotroceni între Traian Băsescu şi liderii PD-L, învinşi la moţiunea de cenzură, democrat-liberalii au plecat cu coada între picioare de la Preşedinţie, pentru că propunerea lor de prim-ministru, Emil Boc, a fost refuzată categoric de şeful statului. Surse din conducerea PD-L au declarat pentru Jurnalul Naţional că Traian Băsescu, foarte supărat pe democrat-liberali pentru că nu au fost în stare să gestioneze moţiunea de cenzură, le-ar fi cerut acestora să vină cu altă propunere, de data asta, "una serioasă". Puşi în faţa nominalizării independentului Klaus Johannis de noua majoritate parlamentară formată din PSD, PNL şi UDMR, Băsescu şi pedeliştii aveau nevoie să nominalizeze tot un premier independent politic şi tehnocrat, pentru a-i putea forţa pe cei din opoziţie să-l accepte. Însă, spun sursele citate, este foarte puţin probabil ca Băsescu să accepte varianta Johannis, pentru a nu le da satisfacţie liberalilor şi social-democraţilor. Astfel, s-a ajuns la Cotroceni la numele lui Lucian Croitoru, specialist în finanţe. În această dimineaţă, la şedinţa liderilor PD-L la care a participat şi Emil Boc, a fost luat în discuţie numele lui Croitoru ca variantă de prim-ministru, propus de PD-L şi acceptat de Traian Băsescu, sau propus de Băsescu şi sprijinit de PD-L.

Ora 13:15 Premierul Emil Boc a declarat la sediul central al PD-L că tot ceea ce a avut de spus legat de situaţia politică a spus în interiorul partidului şi la întâlnirea de la Cotroceni, precizând că se duce la şedinţa de Guvern. Emil Boc s-a aflat pentru un sfert de oră la sediul central al partidului, de unde a plecat fără să facă nici un fel de declaraţii referitoare la situaţia politică actuală. "Mă duc la Guvern pentru că avem şedinţă de Guvern. Asta facem în momentul de faţă", a spus Boc. Întrebat ce va face PD-L în continuare şi dacă acceptă varianta unui Guvern de tehnocraţi, Emil Boc a răspuns: "Ce am avut de spus, am spus şi în interiorul partidului şi la întâlnirea de la Cotroceni, acum urmează toate fazele. Până se finalizează discuţiile, vom vedea".

Ora 14:30 Klaus Johannis ţine o conferinţă de presă în care anunţă că a acceptat propunerea de a fi desemnat premier. Amănuntele pe care le dă în privinţa Guvernului pe care ar vrea să-l conducă sunt destul de sărace. Johannis declară că va fi vorba despre un Guvern care să funcţioneze până după alegerile prezidenţiale, urmând ca apoi să fie reluată discuţia asupra mandatului său. Despre echipa pe care vrea să o conducă, Johannis a spus că are în vedere câteva nume, pe care a refuzat să le dezvăluie, precizând doar că este vorba exclusiv despre tehnocraţi. Decizia îi va aparţine tot în exclusivitate, a declarat el. "Primul-ministru desemnează miniştrii, însă nu am de gând să fac nominalizări fără să mă consult cu partidele care m-au propus. Varianta optimală este cea a unui Guvern de tehnocraţi, deşi fiecare poate avea o opţiune politică mai mult sau mai puţin vizibilă", a mai spus Johannis, adăugând însă că nu se doreşte nominalizarea unui Guvern pe criterii de apartenenţă politică. Guvernul pe care ar vrea să-l formeze va fi cu siguranţă unul mai mic decât cel actual, a mai precizat el. Cât despre mandatul la Primăria Sibiului, Johannis a susţinut că nu s-au pus la punct încă toate amănuntele.  

În timp ce Johannis le vorbea ziariştilor, către Cotroceni se transmitea o scrisoare prin care preşedintele era anunţat că s-a format o majoritate de 65% din Parlament care îl propune pe Klaus Werner Johannis ca premier. Scrisoarea nu dădea nici un fel de amănunt legat de limitele mandatului acestui Executiv. În paralel, liderii partidelor din noua majoritate îi cereau preşedintelui să aibă o consultare separată cu ei, privind numele premierului. Preşedinţii PNL, PSD, PC, UDMR şi cel al grupului minorităţilor naţionale au propus să meargă împreună la Cotroceni la ora 16:30, înaintea consultării de la ora 15:00, pe care o convocase preşedintele cu toate partidele, adică şi cu PD-L.

Ora 15:00 Începe o succesiune de declaraţii ale liderilor care au semnat scrisoarea către Traian Băsescu. Primul este Mircea Geoană, care anunţă că Johannis este "o propunere de nerefuzat" către Traian Băsescu. Geoană spune că este momentul unui acord politic "pentru o bună guvernare" şi vorbeşte despre un sprijin acordat Cabinetului Johannis până la alegerile prezidenţiale. Geoană mai spune că dacă preşedintele Traian Băsescu nu va accepta această propunere, o altă nominalizare va provoca dificultăţi în formarea unei majorităţi parlamentare care să susţină un alt Guvern.

Ora 15:30 Liderul PNL, Crin Antonescu, confirmă, indirect, faptul că există o divergenţă în privinţa duratei mandatului lui Johannis. "Durata de viaţă a unui Guvern e în funcţie de performanţele la guvernare. Aceasta este poziţia PNL. Dacă celelalte partide au altă părere trebuie să o comunice ele", a declarat Crin Antonescu. Liderul PNL a mai anunţat că liberalii nu vor nominaliza pe nimeni în acest Executiv, urmând ca echipa să fie alcătuită exclusiv de noul premier.

Ora 16:00 Liberalii află că Mircea Geoană vrea să meargă, la ora 16:30, la Cotroceni, chiar dacă nu are un răspuns clar de la preşedintele Traian Băsescu. "Cum să se ducă singur şi fără invitaţie?" Să-l dea portăreii afară?", comentau destul de amuzaţi liberalii, în timp ce Crin Antonescu încerca să-l sune pe Geoană pentru a-l convinge să se prezinte la Cotroceni ori în formula completă de cinci, ori deloc.

"Aş vrea să asigur că nu mă voi abate de la litera şi spiritul Constituţiei. (...) Am convingerea că dincolo de declaraţii sforăitoare, toţi trebuie să ne adresăm Constituţiei".
Traian Băsescu - preşedintele Romniei

Johannis are şase case

Primarul Sibiului are trei apartamente şi trei case de locuit, toate în Sibiu, potrivit declaraţiei sale de avere din august 2008, postată pe site-ul Primăriei.

Prima casă a fost dobândită în anul 1992, în 1997 a cumpărat un apartament de 54 mp, în anul 1999 a mai achiziţionat al doilea apartament, de 41 mp, pentru ca în 2001 să cumpere cel de-al treilea apartament, cu o suprafaţă de 128 mp. În anul 2007, Johannis a cumpărat alte două case, una cu o suprafaţă de 202 mp, iar cealaltă cu o suprafaţă de 102 mp. Toate imobilele au fost dobândite prin cumpărare şi sunt deţinute în comun cu soţia sa.

Candidatul opoziţiei la funcţia de premier precizează în declaraţia de avere că deţine trei conturi la BCR: unul în valoare de 4.062 dolari, deschis în 1990, un al doilea în valoare de 50.000 lei, deschis în 1999, iar cel de-al treilea cont este în valoare de 19.060 euro şi este deschis în 2003.

În anul 2007, Klaus Johannis a realizat venituri de la Primărie în valoare de 60.364 lei, iar soţia sa declară venituri de 24.000 lei din activitatea de profesor la Colegiul Gheorghe Lazăr din Sibiu. Primarul Sibiului menţionează că a închiriat în anul 2007 trei din imobilele deţinute, şi anume apartamentele, activitate din care a primit 64.318 lei, iar soţia a primit 51.134 lei din aceeaşi activitate. (A. Nine)

Klaus Werner Johannis

Data naşterii: 13 iunie 1959
Locul naşterii: Sibiu
Starea civilă: căsătorit
Studii: 1979-1983 Universitatea "Babeş Bolyai" din Cluj Napoca, Facultatea de Fizică

Activitatea profesională:
1983-1989 - profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu
1989-1997 - profesor la Liceul Brukenthal, Sibiu
1997-1999 - inspector general adjunct, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
1999-2000 - inspector general, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu
de la 30 iunie 2000 - primarul Municipiului Sibiu

În anul 2000, Klaus Johannis, cetăţean român de etnie germană, a fost desemnat de Forumul Democrat al Germanilor din România drept candidat la alegerile de primar al municipiului Sibiu din partea FDGR. În acelaşi an, Johannis a fost ales primar în al doilea tur de scrutin, lucrând cu un consiliu municipal majoritar PSD. Patru ani mai târziu a fost reales primar cu 88,7% din voturile electoratului sibian. În anul 2008 a fost ales pentru a treia oară primar al municipiului Sibiu, mandatul fiind obţinut cu un scor de 83,2% din voturi.

Activitatea politică:
Din 1990 - membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)
1997 - membru în Comisia de învăţământ al FDGR Transilvania
1998 - este ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu
1998 - şeful Comisiei de învăţământ al FDGR Sibiu
2001 - preşedintele Forumului Democrat German din România (FDGR)
La 28 decembrie 2007, îi este conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de
Cavaler.


Partidele, trimise să-şi "refacă" lecţiile

În ciuda declaraţiilor solemne de marţi în care sublinia că va respecta prevederile Constituţiei, preşedintele nu a fost ieri de acord cu propunerea majorităţii PSD-PNL-UDMR-minorităţi de a-l desemna pe Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru.

"Aş vrea să asigur că nu mă voi abate de la litera şi spiritul Constituţiei. Voi lua în consideraţie punctele de vedere ale partidelor, le voi analiza şi voi decide. Obiectivul meu este să limităm la maximum perioada de criză politică. Am convingerea că dincolo de declaraţii sforăitoare, de intenţia de a obţine suport public în declaraţii televizate, toţi trebuie să ne adresăm Constituţiei". Este declaraţia de marţi făcută de preşedintele Traian Băsescu în cadrul consultărilor pe care le-a avut cu liderii partidelor parlamentare la Cotroceni. Articolul 103 din Constituţie precizează: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Aseară însă când noua majoritate PSD-PNL-UDMR-minorităţi s-a prezentat la Cotroceni cu propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Iohannis, să fie desemnat premier, Traian Băsescu a catalogat ideea de premier tehnocrat drept una neadecvată situaţiei democratice din România şi a trimis partidele să ia în calcul ideea unui Guvern politic, eventual un Guvern de uniune naţională.

"NU" TEHNOCRAŢILOR
"Nu cred în valabilitatea unui Guvern de tehnocraţi (..) România nu mai este cu democraţia la nivelul începutului anilor '90, când tehnicienii să-şi asume responsabilităţi pentru politicienii care stau în spate şi o fac pe păpuşarii cu indicaţii serioase. Nu pot accepta ideea că se desemnează un Guvern pentru două luni. România nu poate intra încă o dată în instabilitate", le-a spus Băsescu liderilor partidelor. În acest context, Băsescu le-a spus că propunerea sa este ca partidele să-şi asume guvernarea. "Nu puteţi merge pe varianta: punem nişte tehnocraţi. Ce tehnocrat serios ar accepta să se aşeze în Guvern pentru o lună şi jumătate, după care să vină politicienii să spună: «Băieţi, acum e timpul să plecaţi, v-am folosit şi...». Cred că nici un tehnocrat de marcă nu va accepta un asemenea compromis. Partidele trebuie să reflecteze la asumarea guvernării într-o perioadă în care situaţia economică riscă să se degradeze", a adăugat şeful statului. Băsescu a mai spus că apariţia unui guvern despre care toată lumea să aprecieze că este manipulat, cu miniştri care nu au suficientă autoritate, este riscantă.

"DA" GUVERNULUI DE UNIUNE NAŢIONALĂ
Şeful statului s-a declarat cel mult de acord cu un premier independent politic, dar care să aibă în spate un guvern alcătuit politic. "Am înţeles că optaţi pentru un prim-ministru independent. Poate că putem discuta subiectul, cu condiţia ca restul Guvernului să fie politic. Repet: cu condiţia ca restul Guvernului să fie politic", a spus Băsescu. El a subliniat însă că, personal, nu optează pentru un prim-ministru independent. Mai mult, preşedintele Băsescu le-a oferit partidelor soluţia, în opinia sa. El le-a sugerat liderilor politici prezenţi să formeze un guvern de uniune naţională, pentru ca partidele să nu se acuze între ele. "Îmi permit să vă sugerez ideea de a analiza posibilitatea unui guvern de uniune naţională. Este singura soluţie să încetaţi să vă mai acuzaţi unii pe alţii", le-a spus preşedintele celor prezenţi. El a adăugat că "orice partid care rămâne în afara guvernării va considera că celălalt fraudează alegerile". "Am auzit cuvântul fraudă din gura tuturor liderilor politici", a explicat şeful statului, susţinând însă că el consideră că suspectarea MAI de implicare în fraudarea alegerilor este "o exagerare". "Dacă aveţi însă această idee, să fiţi toţi la guvernare.

Vă asumaţi şi criza, vă asumaţi şi corecta desfăşurare a alegerilor", a mai spus preşedintele. (Aniela Nine)