Baronii penali ai PSD reprezintă unul dintre caii de bătaie ai opoziţiei la adresa Guvernului. Însă liberalii omit propriul bilanţ sinistru al modului în care se ocupă de administraţiile lor locale. Cum penalii dintre liberali abundă, administraţia locală în România pare câmpul de bătălie a două bande de briganzi, în care cei care pierd sunt nefericiţii contribuabili.
Arestarea preventivă a preşedintelui CJ Arad, Nicolae Ioţcu este doar ultima dintr-un lung şir de acţiuni ale procurorilor împotriva unor baroni locali ai PNL. Ioţcu a fost prins în f lagrant delict cu o mită de 10.000 de euro. Lovitura este cu atât mai mare cu cât Aradul reprezintă unul dintre cele mai sigure fiefuri ale dreptei. Statistica arată că baronii locali ai PNL, primari ai marilor oraşe sau preşedinţi de consilii judeţene, au prăduit cu aceeaşi ferocitate comunităţile de a căror prosperitate trebuiau să se ocupe. Dintre primarii reşedinţelor de judeţ liberale, trei au o situaţie sumbră. Emilian Frâncu, fostul edil de la Râmniînchisoare pentru un comision de 10% primit la un contract de 200.000 de euro. Dorin Florea de la Târgu-Mureş este urmărit penal pentru finanţarea ilegală a echipei de fotbal din oraş, iar primarul de Bacău, Romeo Stavarache, este urmărit penal pentru mită. cu-Vâlcea, face deja patru ani de
Prăduitori din opoziţie
Însă numele cel mai greu este cel al lui Andrei Chiliman, şeful celei mai bogate municipalităţi din România, cea a sectorului 1. Împreună cu fostul trezorier al PNL, Vlad Moisescu, ar fi constituit o reţea de încasare a şpăgilor din contractele Primăriei. Proporţiile jafului pot fi doar întrezărite, în condiţiile în care Moisescu ar fi făcut un contract de împrumut al soacrei sale cu 670.000.000 de euro. Dintre preşedinţii de consiliu judeţean, în afară de Ioţcu, alţi şapte şi-au bătut joc de cei care i-au pus în funcţie. Sorin Frunzăverde şi-a asmuţit ad-junctul de la CJ Caraş-Severin asupra primarilor ca să adune voturi pentru Iohannis, în caz contrar nemaiprimind bani de la Consiliul Judeţean. Florin Ţurcanu de la Botoşani şi-a pierdut funcţia după ce a scos din CJ doi consilieri ai partidului care nu-i erau pe plac, falsificând listele cu membri ai PNL. Preşedinţii CJ Braşov şi Cluj, Aristotel Căncescu, respectiv Horea Uioreanu, sunt trimişi în judecată pentru că au „vămuit” contractele acordate la nivelul judeţului. Primul l-a introdus în „combinaţie” şi pe deputatul Ion Diniţă, altminteri un prosper om de afaceri.
Amarul târg al Ieşilor
La scurtă vreme după ce viaţa amoroasă a primarului din Iaşi, Gheorghe Nichita, a năboit pe ecranele tuturor televiziunilor, DNA l-a adus în atenţia presei şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei. Procurorii îl acuză de favorizarea făptuitorului şi fals intelectual pentru că ar fi ajutat două angajate ale CJ Iaşi să acopere nereguli dintr-un contract de promovare a judeţului. Echipa neagră a PNL este completată de Cristinel Bîgiu, preşedintele CJ Buzău, urmărit penal pentru luare de mită şi spălare de bani, şi de Mircea Moloţ de la Hunedoara. Chiar dacă Bîgiu este membru PSD, a fost ales vătaf de judeţ ca liberal, iar unele dintre isprăvile penale tot ca liberal le-a făcut.
Suspiciuni la vârful conducerii
Corupţia endemică nu a ocolit conducerile centrale ale partidelor. Chiar dacă nu au început acţiuni de urmărire penală împotriva liderilor PNL, numele ambilor preșe-dinţi ai partidelor au fost menţionate în dosare grele ale DNA. Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel San-du, susţine că Vasile Blaga (foto) gestiona pentru PDL șpăgile date în dosarul li-cenţelor Microsoft. Există suspiciuni că Alina Gorghiu ar fi fost folosită de Mihail Vlasov ca agent de influenţă în Parlament pentru trecerea Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ. Efectul de contagiune al corupţiei este arătat de cazul lui Cristinel Bîgiu, care i-a turnat la DNA pe fostul ministru Cristian David, pentru o șpagă de 500.000 de euro, și pe directorul RAAPPS, Gabriel Sandu.