Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele României, Nicușor Dan, susține că va semna decretul de numire a judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al ÎCCJ. Numai că, potrivit legii, acest atribut aparține exclusiv Secției pentru judecători de la CSM. Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis CSM un „tabel comparativ” cu modificările pe care vrea să le facă la pensiile speciale. Asta, în ciuda faptului că, legal, nu are competența de a iniția proiecte de lege, iar documentul transmis nu este un proiect de act normativ elaborat de ministerele de resort. Aseară, la exact patru zile de la anunțul demisiei lui Dragoș Anastasiu din Guvern, nu era publicat niciun decret prezidențial prin care această demisie să devină oficială din punct de vedere juridic.
Primul și cel mai grav exemplu de necunoaștere a atribuțiilor legale și constituționale îi aparține președintelui României, Nicușor Dan, și a fost devoalat chiar de el. Acest lucru s-a petrecut chiar în timpul conferinței de presă de miercuri, pe care a susținut-o la Palatul Cotroceni, pe tema pensiilor magistraților.
În acest context, la sesiunea de întrebări și răspunsuri, un jurnalist a adus în discuție numirea judecătoarei Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Șeful statului a fost întrebat, în mod explicit: „CSM a desemnat-o pe doamna Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Există și un termen, oarecum strâns, în sensul în care, până pe 17 septembrie, dacă nu mă înșel, doamna Savonea ar trebui să preia funcția”. Nicușor Dan a intervenit și a precizat că „Doamna Savonea va prelua pe 1 august”.
În acest punct, jurnalistul și-a reluat întrebarea: „Și? Veți semna decretul de numire a doamnei Lia Savonea? Ați evaluat? Este… mă rog, au fost demersuri ale societății civile, cum că nu ar fi fost respectată procedura de desemnare. Ați evaluat această situație și ați luat o decizie?”. Atunci, președintele a afirmat: „Deocamdată nu, dar foarte, foarte probabil voi semna. Da.”.
Doar CSM are prerogative de a numi șefii instanței supreme
Ei bine, președintele României susține că va semna un decret în care să dispună lucruri care nu intră în competențele sale legale și constituționale. Mai exact, prerogativele prezidențiale nu includ numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și, cu atât mai puțin, posibilitatea efectuării de evaluări cu privire la această numire.
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede, negru pe alb, la articolul 142, că „președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare”. De asemenea, același articol din lege mai prevede că „numirile în funcție se fac pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, în același mod”.
Presiuni pentru retragerea candidaturii
Pe 14 iulie, o parte a presei, ostilă numirii Liei Savonea la șefia ÎCCJ, prezenta pe surse informația potrivit căreia președintele României, Nicușor Dan, ar fi luat în calcul să conteste la CCR această numire. Atunci, însă, mai mulți experți în drept constituțional l-ar fi lămurit pe Nicușor Dan că demersul său nu poate avea sorți de izbândă.
Anterior, președintele chiar ar fi contactat-o pe Lia Savonea, pentru a o convinge cu „binișorul” să nu își depună candidatura, însă aceasta l-a refuzat categoric, întrucât îndeplinește condițiile legale să ocupe funcția respectivă.
Este, așadar, fără precedent ca un președinte al României să susțină public că va semna un decret pentru a face o numire, acțiune care nu se află în atribuțiile sale constituționale și legale. Din anul 2018, când legea a fost modificată, numirile în funcții de conducere la instanța supremă se află exclusiv în atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii.
Nici șeful Executivului nu prea pare să cunoască legislația
Dacă președintele României nu-și cunoaște atribuțiile legale în privința numirii unor înalți magistrați, premierul României, Ilie Bolojan, este acuzat că nu cunoaște prevederile legale în legătură cu lipsa atribuției de a iniția proiecte de lege.
Într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a informat în legătură cu faptul că, miercuri, 30 iulie 2025, a primit de la Cancelaria Prim-ministrului Guvernului României un material intitulat „tabel comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul justiției”. „În răspunsul comunicat de Consiliu, s-a subliniat că această modalitate de «comunicare» este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers”, arată CSM.
Conform articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2005 privind Consiliul Superior al Magistraturii, „Plenul CSM avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”. Din acest motiv, CSM arată că „în consecință, nu poate fi vorba de acordarea avizului potrivit articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305/2022, Consiliul Superior al Magistraturii neputând fi implicat în desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție și care, în esență, este doar o simulare de consultare a autorității judecătorești”.
Judecător: „Nu aveți abilitatea legală”
Lucrurile merg și mai departe. CSM i-a transmis premierului Bolojan o adresă în care specifică faptul că „materialul transmis nu conține un proiect de lege inițiat și asumat de către ministerele cu competență în acest domeniu, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării sau aprobării”.
Documentul, semnat de către președintele CSM, judecătorul Elena Costache, mai subliniază că „în aceste condiții, semnalăm faptul că nu aveți abilitatea legală de a iniția un astfel de demers, motiv pentru care prezentul răspuns nu constituie un aviz consultativ în sensul dispozițiilor articolului 39 alineat 3 din Legea nr. 305.2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii”.
Demisia, doar din gură
O a treia situație care fie relevă necunoașterea legii, fie forțarea ei, constă în faptul că, aseară, la ora 18.00, s-au împlinit patru zile (96 de ore) de la momentul conferinței de presă susținute de Dragoș Anastasiu, în cadrul căreia acesta și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier fără portofoliu.
Nici după trecerea acestui timp, în Monitorul Oficial al României nu exista publicat vreun decret prezidențial cu privire la faptul că s-a luat act de această demisie și că s-a operat la eliberarea din funcție a lui Dragoș Anastasiu. Cum, de altfel, nu există nicio dispoziție cu privire la numirea, interimară, a altui membru al guvernului în această funcție.
Citește pe Antena3.ro
