Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul 2016 nu este deloc un an usor pentru liderii politici si pentru partide. Doua randuri de alegeri vor avea loc anul acesta, iar lupta se anunta una foarte stransa. Partidele politice cauta candidati pentru primarii, lupta cea mai mare dandu-se la Bucuresti, mai exact pentru ocuparea functiei de la Primaria Capitalei.
Guvernul a dat curs unei propuneri a Autorităţii Electorale Permanente pentru ca alegerile locale să se desfăşoare pe data de 5 iunie 2016. Asta înseamnă că înainte cu 30 de zile începe şi campania electorală oficială. Guvernul a anunţat relativ data alegerilor, deoarece Legea 115/2015 a alegerilor locale permite Executivului ca data să fie anunţată şi cu numai 75 de zile înainte. Cu cel mult 45 de zile înaintea scrutinului, primarii trebuie să actualizeze listele electorale. AEP a stabilit şi 42 de circumscripţii electorale pentru locale care includ şi Municipiul Bucureşti. În aceste circumscripţii, candidaturile trebuie depuse cu cel mult 40 de zile înainte de alegeri. În alte două zile trebuie să fie soluţionate contestaţiile depuse la aceste candidaturi.
Cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor locale, adică pe 26 mai 2016, ar urma să fie tipărite buletinele de vot, tot atunci urmând să se finalizeze procesul de desemnare a preşedinţilor de secţii de votare.
Plafon maxim de cheltuieli
Guvernul vrea mai multă transparenţă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor pentru campaniile electorale, aşa că obligă partidele să transparentizeze circuitul banilor destinaţi pentru informare şi propagandă. Legea finanţării partidelor politice vine cu reguli noi pentru candidaţii la alegerile locale. Donaţiile care depăşesc 10 salarii de bază minime brute pe ţară se fac numai prin intermediul conturilor bancare. În ceea ce priveşte producţia şi difuzarea materialelor de propaganda electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, candidaţii vor folosi maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale. Pentru producţia şi difuzarea materialelor de propaganda electorală online, se vor utiliza maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale. Pentru cercetări sociologice, maximum 30%, pentru afişe electorale, maximum 20%, pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, maximum 50%.
Guvernul insistă ca toate operaţiunile financiare dedicate campaniilor electorale să treacă prin bancă. Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor electorale este organizată exclusiv de către mandatari financiari, spune legea finanţării partidelor politice.
Calculele liberalilor
De câteva săptămâni, PNL cere cu insistenţă să se facă alegerile locale în două tururi. Acest lucru le-ar da mai multe şanse pentru ocuparea funcţiilor de primar în ţară. PNL chiar a solicitat zilele trecute Senatului o dezbatere a proiectului de lege liberal privind alegerile locale în două tururi. Preşedintele Senatului nu a dat un răspun concret privind această dezbatere. Călin Popescu Tăriceanu spunea că „Am înregistrat solicitarea PNL de introducere pe ordinea de zi şi probabil vom face această dezbatere asupra legii, cu toate că aici intervine şi o problemă suplimentară, schimbarea de atitudine de 180 de grade a PNL care în Comisia de cod electoral şi-a dat acordul pentru votul înt-un singur tur de scrutin. La momentul respectiv, PNL se considera favorizat de acest sistem de vot, astăzi, când calculele arată că vor pierde, vor să schimbe legea, lucru care este la fel de rău ca şi discutarea ei pe final de mandat”. PNL a depus, la finalul sesiunii parlamentare trecute, o propunere legislativă privind alegerile locale, proiect care se află la comisiie de resort ale Senatului. PSD nu este însă de acord cu aceast proiect al PNL şi respinge ideea alegerilor locale în două tururi de scrutin. În mod normal, legea nu ar putea fi modificată cu mai puţin de şase luni înaintea alegerile.
Dar liberalii au făcut presiuni şi la premierul Cioloş pentru a da o ordonanţă de urgenţă care să modifice legea alegerilor locale, însă acesta a refuzat să intre în jocul Alinei Gorghiu şi al lui Vasile Blaga. Aşadar, legea alegerilor locale nu va putea fi modificată nici printr-o ordonanţă de urgenţă, dar nici printr-o asumare de răspundere.
În pofida avantajelor pe care le-ar avea pentru partidele mici, PNL a eşuat în încercarea de raliere a acestora în jurul său pentru adoptarea proiectului liberal de lege privind alegerea în două tururi de scrutin a primarilor. Şansele sunt cu atât mai mici cu cât UNPR a semnat deja un protocol de colaborare cu PSD, iar ALDE este pe cale să facă acelaşi lucru.
Dacă PNL şi PSD şi-au anunţat deja candidaţii, ALDE încă nu a decis cine va fi politicianul aruncat în lupta pentru Capitală. Nici partidul lui Traian Băsescu nu a luat încă o decizie în acest sens, deşi fostul preşedinte, întrebat de mai multe ori dacă va candida la Primaria Capitalei, a răspuns că nici nu afirmă, dar nici nu infirmă o candidatură.
Liviu Dragnea spunea în urmă cu câteva zile că „ne-a spus primul-ministru că exclude și varianta ordonanţei de urgenţă, și varianta angajării răspunderii guvernului, și că se mai gândește la alte opţiuni. Au avut loc niște consultări la care am venit și, dacă nu se ţine cont, atunci și pe alte proiecte poate nu mai venim la consultări din moment ce venim degeaba”. Dragnea a avertizat că PSD lua în calcul varianta boicotării alegerilor, dacă legea se schimbă.
Calculele partidelor mici
UNPR spune că nu susţine varianta alegerilor în două tururi, la fel şi ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Deşi, tot şeful Senatului spune că o astfel de modificare le-ar aduce doar avantaje în partid, dar nu vor să facă pe placul PNL, întrucât cererea liberalilor ar contraveni principiului potrivit căruia nu se schimbă regulile în timpul jocului. Teoretic, ALDE şi UNPR, ca partide mici, ar fi favorizate de alegeri în două tururi de scrutin. PSD a reuşit totuşi să le convingă să-i susţină poziţia.
Dacian Cioloş a anunţat după consultările cu partidele politice că nu va emite ordonanţă de urgenţă pentru introducerea celor două tururi de scrutin decât dacă se va contura o majoritate parlamentară clară în favoarea acestei modificări. Însă după consultări a constatat că majoritatea din Parlament este una „volatilă”.
Citește pe Antena3.ro
