Să ajungi senator sau deputat pare o investiţie costisitoare. Cu trei luni înainte de alegerile parlamentare, partidele politice au pus preţ pe locurile eligibile de pe listele de candidaţi. Cei care vor să ocupe o poziţie care să le ofere şanse mari să intre în Parlament trebuie să cotizeze la campanie şi să bage adânc mâna în buzunar. Până la 14.000 de euro ar trebui să plătească fiecare membru cu aspiraţii parlamentare.
Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu a fost primul care a recunoscut că le cere bani celor care visează la un loc de senator sau deputat după alegerile din iarnă. Pe lângă o bună pregătire profesională, experienţă în domeniile în care au lucrat sau activitatea parlamentară, cei care vor candida pe listele ALDE trebuie să cotizeze serios la campania partidului. Astfel, candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat vor trebui să doneze fiecare câte 60 de salarii minime brute pe economie, adică echivalentul a 63.000 de lei (14.000 de euro), în vreme ce organizaţiile judeţene sunt obligate să plătească şi ele câte zece salarii, echivalentul a 10.500 de lei (2.300) de euro pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau senator. Donaţiile solicitate ating limita maximă permisă de Legea 334/2006, modificată anul trecut, care prevede sume maxime de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat.
Liberalii cotizează şi ei
Modelul propus de Tăriceanu pentru candidaţii ALDE funcţionează identic şi în Modrogan. Liberalii care vor să candideze la alegerile parlamentare pe un loc eligibil trebuie să cotizeze şi ei la campania partidului. „Cei care vom candida pe poziţii pe care le vom considera eligibile, vom participa şi la susţinerea campaniei electorale centrale. Cum, cu cât, public va fi ca să nu fie nicio discuţie. Că nu vine un avion de pe lună să aducă bani la PDL”, a explicat Vasile Blaga la Şcoala de Vară a Tineretului liberal din week-end-ul trecut. Contactat de Jurnalul Naţional, deputatul Mihai Voicu susţine că deocamdată nu s-a luat vreo decizie însă liderii PNL promit transparenţă totală. “Domnul preşedinte Blaga a spus exact acelaşi lucru. S-a referit la prevederile legale şi exact asta vă spun şi eu. Prevederile legale sunt exact cele pe care le vom aplica. Nimic, nici măcar un singur leu în afara legii. Considerăm că noua lege, mai restrictivă cu cheltuielile în campanie, este una benefică pentru competiţia electorală şi de aceea noi suntem primii care dorim să o respectăm”, a explicat Voicu. Chiar dacă social-democraţii nu au avut nicio reacţie cu privire la finanţarea campaniei, cel mai probabil şi în PSD se va merge pe acelaşi tipar: cotizaţii maxime de câte 60 de salarii minime brute pentru fiecare candidat. De cealaltă parte, PMP-ul lui Traian Băsescu susţine că nu va face licitaţie pe locurile de senatori şi deputaţi. “Ce le cerem organizaţiilor este să-şi plătească cotizaţia, să înceapă precampania, pentru că astea sunt sursele reale de finanţare. S-au terminat perioadele în care se puteau face cheltuieli în afara celor legal evidenţiate”, a explicat fostul preşedinte.
Mihai Voicu, deputat PNL: Nu am luat încă niciun fel de decizie însă pot să vă spun că PNL va proceda strict în conformitate cu noua lege a finanţării campaniilor electorale. Orice prevedere legală există o vom aplica cu stricteţe pentru că în primul şi în primul rând dorinţa noastră este de a nu încălca legea.
USR vrea bani prin SMS
Liderul USR Nicuşor Dan susţine că legea finanţării partidelor ar trebui modificată. “Sunt două lucruri importante de corectat. Unul este posibilitatea finanţării prin SMS, mecanismul de finanţare de acum cu identificarea donatorului este foarte complicat şi pentru sume mici care pot să fie virate prin SMS consider că putem să eliminăm această restricţie. De asemenea, cred că trebuie să existe posibilitatea ca cetăţenii să doneze un anumit procent mic din impozitul lor pe profit către partidele politice”, a declarat ieri şeful USR.
Cum se calculează donaţia candidaţilor?
63.000 de lei, adică 14.000 de euro, este cotizaţia maximă permisă de legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale în cazul fiecărui candidat la Camera Deputaţilor sau la Senat. Asta în condiţiile în care calculul partidelor s-ar face raportat la salariul minim brut de 1.050 de lei, în aflat vigoare înainte de 1 mai 2016. De altfel, liderii ALDE au calculat cotizaţia impusă raportându-se la salariul minim de 1.050 de lei, în condiţiile în care acesta a crescut în primăvară la 1.250 de lei. În acest caz, 60 de salarii minime brute ar însemna 75.000 de lei pentru fiecare candidat, adică 16.860 de euro de căciulă. În interiorul ALDE au apărut zilele trecute nemulţumiri privind lipsa de transparenţă în cheltuirea acestor bani. Mai mulţi lideri din ţară se tem că în loc să fie folosiţi pentru campania electorală din judeţul lor, banii ceruţi nu reprezintă decât o cotizaţie mascată către centru. Majoritatea celor nemulţumiţi provin din partea fostului Partid Conservator.