CCR, de partea Parlamentului

Magistraţii Curţii Constituţionale din România (CCR) au decis ieri că, pentru a-i putea urmări penal  pe foştii şi actualii miniştri care au şi calitatea de parlamentari – Codruţ Şereş, Adrian Năstase, Paul Păcuraru şi Miron Mitrea – procurorii  trebuie să ceară avizul Parlamentului.

Magistraţii Curţii Constituţionale din România (CCR) au decis ieri că, pentru a-i putea urmări penal  pe foştii şi actualii miniştri care au şi calitatea de parlamentari – Codruţ Şereş, Adrian Năstase, Paul Păcuraru şi Miron Mitrea – procurorii  trebuie să ceară avizul Parlamentului.

Cu majoritate de voturi, CCR a stabilit că într-ade­văr există un conflict ju­ri­dic de natură consti­tu­ţi­onală între preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la ur­mă­rirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau de senator, se arată în comunicatul CCR. Astfel, instanţa a stabilit că procurorii trebuie să ceară şi avizul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, funcţie de calitatea ministrului pentru care se cere urmărirea penală. “În aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor şi care, la data sesizării, au şi calitatea de de­putat sau de senator”. Instanţa a stabilit că pentru miniştrii în exerciţiu ori foşti, care la data sesizării nu au şi calitatea de deputat sau senator, parchetul va cere avizul de urmărire preşedintelui României. Curtea a mai stabilit că între pre­şe­din­tele României şi cele două Ca­me­re ale Parlamentului nu există un conflict juridic de natură con­sti­tu­ţi­o­nală. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. Cu alte cuvinte, pentru ca procurorii să-i poată ur­mări penal pe foştii miniştri Codruţ Şereş, Adrian Năstase, Paul Pă­cu­raru şi Miron Mitrea trebuie să ceară avizul Parlamentului.

REACŢII. Purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă, a declarat că deciziile CCR nu trebuie comentate, ci respectate din punct de vedere politic. “Prin acest filtru, care dă dreptul Legislativului să dea aviz pentru cererea de începere a urmăririi penale, s-a vrut să se eli­mine o situaţie în care se atacă un mi­nistru parlamentar din considerente politice”, a apreciat Bogdan Ciucă. El a spus că totul este normal dacă Le­gislativul va da cu celeritate acest aviz şi persoana în cauză trebuie să fie interesată ca procedurile să se consume cât mai rapid, inclusiv cele legate de Legislativ. Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai spune că toate anchetele în care sunt implicaţi membri sau foşti membri ai Guvernului, care sunt şi parlamentari, trebuie stopate în urma deciziei CCR. Potrivit acesteia, hotărârea instanţei constituţionale este “firească” şi “absolut corectă”, în condiţiile în care articolul 109 din Constituţie stabileşte foarte clar competenţa celor două Camere în ceea ce priveşte cererea de începere a urmăririi penale. Ea a mai spus că Parlamentul va trebui să stabilească o procedură prin care să utilizeze prerogativa de a cere urmărirea penală împotriva miniştrilor parlamentari. La rândul său, liderul PRM, CV Tudor, a salutat decizia CCR, arătând că aceasta  pune capăt “lucrăturii” făcute de preşedintele Băsescu, care a intenţionat să “ţină în şah” nu atât oameni politici, cât partide politice. În opinia sa, preşedintele Băsescu nu are nici un drept moral să se pronunţe dacă împotriva unui membru al Parlamentului poate să înceapă urmărirea penală, în condiţiile în care şeful sta­tului are de dat explicaţii în ceea ce priveşte dosarele Flota şi ALRO Slatina.

Citește pe Antena3.ro

Sondaj Exclusiv Antena 3 CNN. Primele date despre ce au votat românii. 29% spun că au optat pentru un candidat independent

CONTRA. În schimb, liderul PL-D, Emil Boc, este de părere că decizia CCR este “discutabilă”, deoarece reintroduce imunitatea în forma anterioară revizuirii Constituţiei şi creează o categorie privilegiată de demnitari. “Curtea Constituţională adaugă la Constituţie prin decizia de astazi şi creează o categorie privilegiată de demnitari şi îi situează deasupra Constituţiei şi a legii”, a spus Boc, recunoscând că, deşi trebuie, îi e greu să respecte o asemenea decizie a CCR.

Regrete

Secretarul general al PC, senatorul Codruţ Şereş, a declarat că respectă decizia CCR, oricare ar fi fost ea, şi că nu doreşte să se ascundă după Parlament în rezolvarea cazului său. şereş a adăugat că decizia CCR era previzibilă, fiind prognozată de aproape toţi juriştii. El a mai spus, referindu-se la cazul său, că în urmă cu trei săptămâni a primit de la Ministerul Public o înştiinţare potrivit căreia procurorul-şef a desfiinţat rezoluţia de urmărire penală. La rândul său, ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a declara că ar fi preferat ca decizia CCR să fie “pe dos”, pentru a-şi dovedi astfel nevinovăţia, însă a adăugat că, dacă DNA nu o va face, va depune chiar el la Comisia juridică referatul procurorului din dosarul care-l priveşte. “Regret că aceasta este decizia, pentru că aşa se va interpreta că Parlamentul poate să fie subiectiv, iar eu aş dori o clarificare cât mai rapidă”, a spus Paul Păcuraru. 

violeta.fotache@jurnalul.ro

gabriela.antoniu@jurnalul.ro