Ce se întâmplă cu pensiile, dacă depășesc 9,4% din PIB

Plafonarea fondului de pensii la 9,4% din PIB nu se referă doar la imposibilitatea de a crește cuantumul acestora, ci ar afecta plata acestor venituri garantate de stat, care reprezintă un drept câștigat, în cazul scăderii PIB-ului României și a creșterii numărului de pensionari, deci și a bugetului pentru plata pensiilor. În timp ce miniștrii PSD cer renegocierea, la Bruxelles, a condițiilor stabilite chiar de România în PNRR, s-a lansat o campanie media împotriva acestora, din care ar trebui să înțelegem că e vorba doar despre o serie de declarații „populiste” ale „ciumei roșii”, iar oricine comentează gravitatea situației, pe baza analizei situației este acuzat, invariabil, de „propagare de fake news”. Dincolo de orice acuzație, situația este extrem de gravă.

Prin plafonarea la 9,4% din PIB a fondului de pensii în România, agreat de Comisia Europeană, prin PNRR, vârstnicii României nu sunt doar „condamnați la sărăcie”, așa cum a explicat ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru că veniturile lor nu vor putea fi majorate. Pur și simplu s-ar ajunge la situația în care pensiile să scadă sau să nu se mai plătească, dacă bugetul acestora va depăși procentul agreat de UE. Și acest lucru nu se întâmplă doar dacă se indexează pensiile cu rata inflației sau dacă se majorează, ci și dacă scade PIB-ul României. PSD vrea să renegocieze PNRR, la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă ar fi de acord cu renegocierea procentului, dar, din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului, înțelegem că oricum nu s-ar putea face acest lucru până în 2023, iar pentru ce se va întâmpla peste un an nu poate exista nicio certitudine. Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 deja a atins pragul de 9,4% din PIB, spun specialiștii, iar pragul nu poate fi depășit, în condițiile în care numărul pensionarilor crește, iar PIB-ul nu poate fi garantat.

USR-PLUS a făcut imposibilă creșterea cu 40%

Mai mult, exact cei care acuză PSD că vrea o măsură „populistă”, prin renegocierea acestui procent, acuză tot PSD că nu-și aplică propria lege care ar fi trebuit să crească pensiile cu 40%. Totuși, PNRR a fost scris de USR-PLUS, iar prin această plafonare, a exclus pur și simplu orice posibilitate de a aplica respectiva lege dată de PSD înainte de pandemie, când era cu totul altă situație economică. O altă pistă falsă pe care ne trimit exact cei care au stabilit procentul de 9,4% este problema pensiilor speciale, pentru care acuză mai ales PSD că nu le elimină. Totuși, speciale sunt pensiile magistraților, pe care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, le-a majorat din decembrie 2021, cu 20%, explicând că nu a făcut altceva decât să aplice legea. Predoiu a arătat că pensiile şi salariile magistraţilor sunt stabilite prin legi adoptate succesiv, în ultimii 10 ani, iar sute de decizii definitive pronunţate de instanţe au fost în favoarea magistraţilor care și-au cerut drepturile, conform legislației în vigoare, în ultimii ani. În legătură cu pensiile speciale se face, de foarte mulți ani, o confuzie voită cu pensiile militare, care nu au fost niciodată legate de contribuțiile civililor. 

Militarii sunt „ciuca bătăii”, de mulți ani

Atacurile permanente au fost la adresa rezerviștilor și a pensiilor lor militare, prin folosirea confuziei cu „pensiile speciale”, deși nu au legătură cu plățile făcute din același buget precum cele civile. Acest lucru a mai fost explicat încă o dată și de actualul ministru de Interne, Lucian Bode. „Sunt întru totul de acord ca în România pensiile să fie plătite pe principiul contributivității și să nu avem pensii speciale, însă cine confundă pensiile militare cu pensiile speciale face o greșeală”, a explicat acesta, în contextul în care s-a discutat, în ultimele zile, presiunea pe buget de 5,2 miliarde de lei a pensiilor din MAI. Totuși, acestea sunt plătite din bugetul ministerului, la fel cum cele ale militarilor sunt plătite din cel al MApN, iar cele ale altor structuri militare se plătesc din bugetele ministerelor de resort, neexistând niciodată principiul contributivității în sistemul militar, deci nici „pensii speciale”, ci doar militare, calculate pe cu totul alte principii și în baza altor legi, spre deosebire de pensia bazată pe contributivitate. Ministrul de Interne a precizat că în MAI sunt 97.000 de pensionari proveniți din sistemul de ordine publică, dintre care aproximativ 21.000 au pensii cuprinse între 1.000 și 2.500 de lei. Pentru ei s-a aplicat o indexare de 10%, neavând nicidecum „pensii nesimțite”. 

Nu poate fi garantat PIB-ul României

Cea mai gravă problemă este însă calculul și plafonarea în funcție de doi indicatori imprevizibili: PIB-ul pe timp de criză economică și numărul de pensionari. 4.844.072 de pensionari erau înregistrați în decembrie 2021, în România, iar pensia medie a fost, anul trecut, 1.567 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceştia, 754.852 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie a acestora fiind de 466 de lei. Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era, anul trecut, de 3.843.425 de persoane, dintre care 2.217.165 de femei, cu pensia medie de 1.746 de lei. 11.913 persoane au primit pensie anticipată în decembrie 2021, cu un cuantum mediu de 2.236 de lei, iar pensie anticipată parţială au primit 95.691 de persoane, cu un cuantum mediu de 1.608 lei. Au primit pensie de invaliditate 415.978 de persoane, cuantumul mediu fiind de 737 de lei, dintre care 44.589 de persoane pentru gradul I de invaliditate, cuantumul mediu fiind de 622 de lei. Cu asemenea sume, aproape patru milioane de pensionari din cele aproximativ cinci milioane nu fac față situației actuale, a creșterii tuturor prețurilor și mai ales a facturilor la energie electrică și gaze naturale. O altă  problemă este creșterea numărului de pensionari, care afectează calculul procentual, astfel încât s-ar putea depăși foarte curând 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii, plafonul stabilit, cu de la sine putere, de fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, când a scris PNRR. 

Încurcătură în indicatorii care scad, în loc să crească

Cu doi indicatori mobili și impredictibili – PIB-ul României și numărul de pensionari –, în plină criză economică, sunt acuzați de „populism” toți cei care cer renegocierea la Bruxelles a condițiilor din PNRR. În cazul depășirii plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, probabil că s-a luat în calcul reducerea numărului de pensionari, pentru că altă explicație matematică nu există. Dar asta ar însemna moartea celor care vor fi în plus. Dacă nu va scădea numărul pensionarilor în felul acesta, va trebui să scadă cuantumul pensiilor, pentru a nu se depăși procentul. Astfel va crește, în mod evident, gradul de sărăcie – adică exact indicatorul care ar trebui să scadă prin măsurile europene și naționale, acesta fiind scopul declarat al PNRR. Evident că scopul final este creșterea vârstei de pensionare la peste 70 de ani, care se discută deja de aproape zece ani la nivelul UE și care a stârnit, inițial, un val de revoltă. Acum devine o măsură inevitabilă și, foarte curând va fi obligatorie, pentru că PNRR stabilește regula procentului de 9,4% pe termen foarte lung. 

Mai puțini pensionari înseamnă mai puțini bani la bugetul de pensii, iar astfel se va rezolva și matematic problema celor doi indicatori impredictibili care s-au folosit în stabilirea regulilor din PNRR. Logica acestor calcule face parte din proiectul general de reducere a consumului de orice fel, la nivel mondial, prin care ni se spune că vom salva planeta.