Alegerile parlamentare din toamna acestui an vor marca revenirea la votul pe listă şi renunţarea la scrutinul de tip uninominal. Ales după sistemul uninominal în 2012, actualul Parlament a fost considerat în dese rânduri cel mai slab calitativ de după Revoluţie şi criticat dur pentru numărul nejustificat de mare al aleşilor raportat la populaţie. Ce se va schimba, însă, după alegeri?
Noua lege a alegerilor parla-mentare prevede revenirea la scrutinul pe liste de partid, folosit pentru ultima dată la alegerile legislative din 2004. Practic, la alegerile parlamentare din toamnă, românii nu vor mai vota uninominal, ca până acum, ci vor avea în faţă o listă propusă de fiecare partid sau alianţă în parte. Noua legislaţie electorală va duce şi la scăderea numărului de parlamentari. În noul Legislativ vor fi „doar” 466 de senatori şi deputaţi faţă de 588 câţi au fost aleşi în 2012. De altfel, numărul mare de aleşi raportat la o populaţie de numai 19 mili-oane de locuitori a atras nume-roase critici. „Eu am fost un susţinător al votului uninominal crezând că omul are dreptul să pună ştampila pe un nume, nu pe o listă. În practică, recunosc că a fost o greşeală pentru că a fost acel efect pervers al legii care a făcut ca Parlamentul să crească. Nimeni nu s-a gândit la asta, vă asigur”, explică preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. Cine garantează, totuşi, că liderii partidelor vor pune pe liste cei mai competenţi politicieni şi că renunţarea la votul uninominal va conduce automat şi la creşterea calităţii în viitorul Parlament? „Cel puţin capul de listă sau primii doi-trei va trebui să fie oameni curaţi”, spune deputatul ALDE. „Liderii vor ţine cont de valoarea oamenilor, dar şi de interesele personale”, recunoaşte însă vicele Comisiei juridice, Ciprian Nica. „Uninominalul înseamnă răspunderea parlamentarului în faţa cetăţeanului care l-a ales. Din păcate, Parlamentul a ajuns supradi-mensionat, dar votul pe liste nu cred că înseamnă creşterea calităţii”, este previziunea deputatului PSD.
Altă Mărie, aceeaşi pălărie?
Nici liberalii nu garantează că scrutinul pe liste va aduce „schimbarea la faţă” a Parla-mentului. „Calitatea va creşte în măsura în care conducerile partidelor vor pune pe listă oameni de calitate, aleşi după competenţă şi profesionalism. Noi am introdus toate criteriile în Codul de Integritate, iar inte-resul partidelor este să câştige alegerile”, explică vicele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban. Alt liberal, senatorul Puiu Haşotti, crede că revenirea la listele de partid va creşte calitatea noului Legislativ. „Indiscutabil, da! Luaţi, vă rog, lista Comisiei juridice din 2004 şi lista de acum şi o să vă lămuriţi de ce. Partidele vor avea grijă, trebuie să facă listele după competenţă”, asigură senatorul liberal.
„Marea mea greşeală”
Fostul preşedinte, Traian Băsescu, a fost unul dintre susţi-nătorii sistemului uninominal. După zece ani de mandat, a recunoscut că a fost o eroare. „Votul uninominal a fost o mare greşeală. Nu numai numărul, dar şi calitatea proastă a multor parlamentari este legată de acest tip de uninominal, în care şefii de partide nu au mai pus accent pe calitatea celor pe care îi pun pe listă, ci dacă au posibilitatea să-şi susţină campania în colegiu. România nu e pregătită pentru vot uninominal, a fost unul dintre marile crezuri eronate pe care eu le-am avut. Poporul a votat tot pentru găleată şi kilogramul de zahăr sau litrul de ulei”, se căia Băsescu în 2014.
Noua legislaţie electorală prevede o normă de reprezentare de un deputat la 73.000 de cetăţeni şi un senator la 168.000 de locuitori. Vom avea 308 deputaţi, 134 de senatori şi 18 deputaţi ai minorităţilor, ceea ce va duce la scăderea cu 122 de parlamentari, faţă de actualul Legislativ ales uninominal. Diaspora va fi reprezen-tată de patru deputaţi şi doi senatori.
„O să intre pe bani”
Există şi parlamentari care spun că votul pe liste va favoriza traficul de influenţă. „Este cea mai proastă variantă. În cealaltă a apărut şi una cum e Cristiana Anghel, iar mie nu-mi pune nimeni pumnul în gură. Când eşti pus pe listă, trebuie să faci sluj în faţa şefului. O să intre oamenii cu bani şi cu relaţii şi probabil că vor mai strecura şi câţiva mai curaţi”, crede senatoarea Anghel (ALDE).
„Cei deştepţi au înţeles mesajul”
Partide şi oameni noi. Resetarea întregii clase politice. Asta a cerut vocea străzii după tragedia de la Colectiv. Cât au înţeles partidele din cerinţele oamenilor sătui de corupţie şi cine garantează că vor ţine cont de ele?
Alegerile parlamentare din toamnă vor fi un test pentru partide. Oferta electorală va demonstra cât au înţeles politicienii din mesajul protestelor care au dus la căderea Guvernului Ponta la sfârşitul anului trecut. „Cred că parţial au înţeles. Se va simţi prin deciziile partidelor de a veni cu oameni noi, dar până la schimbarea generală va mai dura. Cei deştepţi, cei înţelepţi, au înţeles mesajul şi vor şti să facă pasul înapoi. Va exista o schimbare, nu totală, dar se va simţi”, crede deputatul ALDE, Bogdan Ciucă. „În 2016, exigenţa corpului electoral va creşte. Cei care vor înţelege lucrul ăsta vor avea de câştigat, partidele care nu vor înţelege vor pierde”, asigură şi liberalul Ludovic Orban. Nu toţi liberalii sunt de acord ca cerinţele străzii să seteze agenda partidelor. „Nici tinereţea şi nici sexul nu sunt virtuţi. Partidele trebuie să facă listele după competenţă. Sper să fi învăţat, dar nu trebuie să subordonăm activitatea Parlamentului exclusiv la ce spune strada pentru că altfel ajungem să desfiinţăm şi Parla-mentul, şi partidele. Trebuie să fim, totuşi, atenţi la ceea ce se cere în stradă”, explică senatorul PNL Puiu Haşotti. PNL şi PSD şi-au lansat recent Coduri de Etică cu reguli drastice, semn că marile partide par să fi înţeles mesajul străzii. „Nu cred că e nevoie de Coduri de integritate. Nu le văd rostul pentru că fiecare în parte poate greşi”, spune deputatul UDMR Mate Andras.
Protestele din toamnă au condus la scoaterea partidelor de la guvernare timp de un an de zile până la alegerile parmalentare din 2016