Codurile penale intră în reparații capitale

Ministerul Justiţiei va trimite în Parlament un proiect de lege privind modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, în acord cu deciziile Curţii Constituţio­nale. Tudorel Toader a anunţat că nu va exista un prag pentru abuzul în serviciu, aşa cum prevedea controversata Ordonanţă de Urgenţă 13 semnată de fostul ministru Florin Iordache. Proiectul ministerului va transpune în legislaţie inclusiv o directivă europeană care vizează confis­carea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni.

Mult aşteptatul proiect de lege care vizează punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale a fost finalizat de Ministerul Justiţiei şi urmează să fie pus în dezbatere publică şi trimis în procedură parlamentară, a anunţat ieri Tudorel Toader. Ministrul Justiţiei a dat asigurări că „ajustările” propuse celor două coduri vizează strict punerea lor în acord cu deciziile CCR, „nimic mai mult, nimic mai puţin”. În privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, Toader a precizat că, potrivit proiectului iniţial, aceasta va ajunge în Parlament fără să includă un prag care să delimiteze răspunderea penală de cea administrativă. Tudorel susţine că CCR nu a impus niciodată prin vreo decizie stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, aşa cum argumentase fostul ministru Florin Iordache, autorul controversatei OUG 13. „Ştiu bine conţinutul şi raţiunile deciziei Curţii Constituţionale referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător. Ştiu bine considerentele deciziei, pentru că am participat la redactarea, corectarea şi publicarea lor. Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag, pentru că, în dispozitivul deciziei Curţii, nu se vorbeşte de prag”, a explicat fostul judecător constituţional. Ordonanţa de Urgenţă 13, adoptată în noaptea de 31 ianuarie, prevedea un prag de 200.000 de lei pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu. La acea vreme, ministrul Florin Ior-dache şi liderii PSD-ALDE susţineau că această delimitare a fost solicitată expres de către Curtea Constituţională printr-o decizie interpretativă din iunie 2016. La acea vreme, CCR a stabilit că definiţia abuzului în serviciu (art. 297 din Codul Penal) este constituţională în măsura în care prin sintagma «îndeplineşte în mod defectuos» din cuprinsul acesteia se înţelege «îndeplineşte prin încălcarea legii». Ulterior, în motivarea deciziei, Curtea a explicat că abuzul în serviciu se referă doar la încălcarea legislaţiei primare, adică a legilor, ordonanţelor simple şi a celor de urgenţă ale Guvernului.

Aleşii au liber la modificări

Chiar şi aşa, iniţiativa de modificare a Codurilor penale, în forma iniţială propusă de minister, poate fi modificată oricând în Parlament. Proiectul va urma procedura specifică şi va trece prin comisiile juridice ale celor două camere. Cele două foruri sunt dominate politic de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, astfel că forma finală a legii poate fi modificată radical prin amendamentele majorităţii până la votul final din plen. „Când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul ministru Iordache, dumnealui poate să intervină, în limita competenţelor constituţio­nale, asupra textului de lege, pentru că noi suntem iniţiatori, iar dânş i i sunt decidenţi", a explicat ironic Tudorel Toader. Fostul ministru Florin Iordache este membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, condusă de Eugen Nicolicea. Luna trecută, Nicolicea susţinea că pragul de 200.000 de lei propus prin OUG13 „e destul de jos”, iar Parlamentul va stabili „evident” un prag valoric sub care abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracţiune.

Pachet de legi în Justiție

Tudorel Toader a anunţat ieri că ministerul Justiţiei a finalizat un alt proiect de lege care priveşte transpunerea unei directive europene privind confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni, în condiţiile în care „termenul a expirat de multă vreme şi riscăm sancţiuni”. Ministrul a mai spus că urmează şi alte proiecte care vor viza transpunerea unor directive europene, dar şi un pachet complet de legi pentru justiţie care va fi pus în dezbatere publică şi transmis Parlamentului. Până în luna iunie, ministerul vrea să propună şi o nouă lege a răspunderii magistraţilor.

„Nu” pentru conflictul de interese

În privinţa conflictului de interese, desfiinţat marţi în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, printr-un amendament potrivit căruia infracţiunea prevăzută de art. 301 din Codul penal se va înlocui cu „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, Tudorel Toader a anunţat că Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ proiectului de lege: „De la noi, sub semnătura mea, a plecat o avizare negativă, de nesusţinere a proiectului de lege, pentru că venim cu proiectul nostru prin care le punem în acord”. Toader a admis însă că parlamentarii „au deplină libertate să modifice mai mult decât limitele deciziilor CCR”. Opoziţia susţine că modificările adoptate golesc de conţinut aproape întreg textul legii, iar persoanele care sunt cercetate pentru conflict de interese vor fi scoase de sub acuzaţie. USR a anunţat că va contesta proiectul la Curtea Constituţională.

Eu personal nu mă aştept de la acutuala conducere a Ministe­rului Justiţiei la o îmbunătăţire a condiţiilor şi a legislaţiei în vigoare. Am văzut o anumită poziţie a actualului ministru al Justiţiei care interpretează de la sine putere deciziile Curţii.

Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei

Perspectiva de a privi în trecut

În legătură cu zvonurile privind o posibilă remaniere, Tudorel Toader a precizat că „nu are de ce să-mi fie teamă”, mai ales că, „indiferent de soluţie, eu sunt rectorul Universităţii (n.r. – din Iaşi)”, dar „cel mai bine ar fi să-l întrebaţi pe domnul Dragnea”. Despre şeful PSD, fostul judecător CCR a avut o replică cel puţin interpretabilă: „Dânsul are perspectiva de a privi în viitor, eu am perspectiva de a privi în trecutul dumnealui”. Ministrul Justiţiei a provocat dezamăgire printre liderii coaliţiei PSD-ALDE după evaluarea procurorilor-şefi Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr. Toader a considerat că deocamdată nu se impune demararea procedurilor de revo­care din funcţie a celor doi.