x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Comitetele şi comiţiile fără rost şi fără activitate din Parlament

Comitetele şi comiţiile fără rost şi fără activitate din Parlament

de Marius Gîrlașiu    |    14 Oct 2015   •   18:47
Comitetele şi comiţiile fără rost şi fără activitate din Parlament
Sursa foto: Adrian Manolache

Parlamentul României este împânzit de comisii şi subcomisii, care mai de care mai pretenţioase, dar în multe dintre ele se taie frunză la câini. Multe dintre comisiile legislativului poartă denumiri cel puţin amuzante în raport cu realitatea de zi cu zi, iar altele există doar pe hârtie. N-au nici măcar o sală de şedinţe unde membrii lor să-şi dezbată ideile.

În schiţele lui Caragiale, Trahanache era prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii. Realitatea politică a zilelor noastre nu e deloc departe de comicul politic ilustrat de marele dramaturg. Senatul a respins ieri înfiinţarea Comisiei pentru expansiune economică şi a celei pentru constituţionalitate şi drepturi civile. Cu expansiunea economică ne-a liniştit Puiu Haşotti, care a sesizat penibilul situaţiei. “Noi abia ne tragem sufletul din punct de vedere economic şi înfiinţăm o comisie pentre expansiune economică. Mi se pare de-a dreptul hilar. Vom ajunge să avem mai multe posturi de conducere decât senatori”, a remarcat senatorul liberal. Chiar dacă nicio comisie specială nu se va ocupa de expanisunea economică şi dezvoltarea ţării, rămân totuşi o grămadă de comiţii parlamentare care nu-şi găsesc sensul. Mult trâmbiţata “Comisie pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept din România”, idee brevetată de Călin Popescu Tăriceanu, există doar în teorie. Înfiinţată la începutul sesiunii parlamentare, după lupte seculare între parlamentari, Comisia lui Tăriceanu a rămas doar o fantomă. Sunăm la preşedintele comisiei, Daniel Barbu. “Sunt în Israel într-o vizită oficială, nu am timp acum, săptămâna viitoare cu plăcere”. Ne lămureşte însă senatorul PNL Popa Nicolae. Încercăm să aflăm detalii despre activitatea comisiei. “Păi n-are activitate. Practic stăm. Nu avem unde să lucrăm şi nici cu ce. Nu există nici măcar o sală de şedinţe, unde să le ţinem, pe hol?”. Iniţial, liberalii au contestat la CCR ideea lui Tăriceanu şi au anunţat că nu vor avea membrii în comisie. Acum sunt trei senatori liberali. “A fost o decizie politică, trebuia să ştim şi noi ce se întâmplă. M-au pedepsit pe mine şi câţiva colegi”, face haz de necaz senatorul liberal.

Definiţii pe mail

Încercăm să ne lămurim, totuşi, care ar fi metodele prin care senatorii ar evalua starea democraţiei şi a statului de drept din România dacă ar reuşi vreodată să se întâlnească într-o şedinţă. “Preşedintele ne-a trimis nişte documente pe mail. Definiţii despre democraţie, cum e pe la alţii...”, râde liberalul Popa. “Noi am spus că e neconstituţional. Ar putea duce la un amestec între puterile statului, se poate interpreta astfel încât să chemi la raport un procuror”. Procurorii de la DNA stau însă liniştiţi. Asta cel puţin până ce Comisia lui Tăriceanu îşi va găsi o sală de întrunire. “S-au ocupat mai mult de atribuţiile virtuale. Practic s-a împotmolit totul”, explică senatorul.


“Marii manageri ai Senatului n-au făcut nici măcar o socoteală elementară. Cu ce plătim stafful, măcar o secretară? Nu poţi să faci şedinţă pe hol sau să mergi peste alte comisii”.

Nicolae Popa senator PNL


O altă idee a lui Tăriceanu a fost validată, ieri, de Biroul Permanen al Senatului. Este vorba despre un Grup de lucru pentru “ameliorarea funcţionării justiţiei”. Cel puţin asta a înţeles presa. “Nu e, domnule, nicio ameliorare. Păi cine îşi permite? Nu-şi permite nimeni să amelioreze justiţia”, ne lămureşte vicele PSD al Senatului, Ioan Chelaru. “Va fi un creuzet, ne sfătuim, venim cu idei pentru elaborarea de iniţiative legislative, amendamente, puncte de vedere”, explică senatorul PSD, care mai spune că din grup vor face parte şi membrii ai CSM şi reprezentanţi ai magistraţilor.

Subcomisiile fantomă de la Camera Deputaţilor
Pe lângă cele 21 de comisii permanente, deputaţii au înfiinţat şi cinci subcomisii. Cea pentru romi a organizat în aprilie 2015 un eveniment de sărbătorire a Zilei Internaţionale a Romilor, singurul semn de activitate după o pauză de 5 ani. De 2 ani există o subcomisie pentru demnitate umană. Nu s-a reunit niciodată. Cea pentru egalitate de tratament şi nediscriminare a trebuit să-şi unească forţele cu subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate pentru a organiza un eveniment absolut irelevant. Există şi comisii comune cu Senatul al căror rost e greu discernabil. Cea pentru interarea în spaţiul Schengen a fost înfiinţată ca o sinecură pentru Mircea Geoană dar, odată cu excluderea sa din PSD, şefia comisiei a fost preluată de Titus Corlăţean a cărui activitate febrilă include întâlniri cu oficiali din ţări cu un cuvânt „greu” în intrarea noastră în Schengen: Japonia, Maroc.

 

×