Corupţia de la noi, în vizorul UE

SEMNAL ● Alături de Bulgaria, stîrnim nemulţumiri
Comisia Europeană şi membrii UE sînt tot mai nemulţumiţi de eşecul României şi Bulgariei de a rezolva problema corupţiei şi de a implementa alte reforme, comentează Reuters.

SEMNAL ● Alături de Bulgaria, stîrnim nemulţumiri
Comisia Europeană şi membrii UE sînt tot mai nemulţumiţi de eşecul României şi Bulgariei de a rezolva problema corupţiei şi de a implementa alte reforme, comentează Reuters.

Uniunea Europeană a dispus de o pîrghie eficientă faţă de Bulgaria şi România înaintea aderării acestora la UE, cînd putea ameninţa cele două ţări cu amînarea aderării, şi în acest fel a contribuit la aplicarea multor reforme politice şi economice, comentează Reuters. Acum, cele două state au devenit membri cu drepturi depline ai UE, care nu mai are decît posibilităţi limitate de a determina aplicarea reformelor. Unele dintre măsurile pe care le poate lua Uniunea în cazul în care România şi Bulgaria nu îşi respectă angajamentele sau provoacă alte probleme sînt prevăzute de tratatele de aderare, altele pot fi aplicate oricărui stat membru.


AJUTOARE FINANCIARE. Comisia Europeană poate amîna, reduce sau recupera ajutoarele regionale în cazul în care se dovedeşte că administrarea acestora e afectată de corupţie. Aceasta este principala pîrghie – România trebuie să primească pînă la sfîrşitul anului 2013 fonduri europene în valoare de 32 de miliarde de euro, iar Bulgaria, 11 miliarde de euro. În cazul în care Comisia ajunge la concluzia că ajutoarele pentru agricultură sînt alocate necorespunzător, poate suspenda plăţile în baza unei analize de la caz la caz.


JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE. Statele membre UE pot refuza recunoaşterea automată şi aplicarea anumitor sentinţe civile şi penale, ca şi mandatele de arestare emise fie în România, fie în Bulgaria dacă cele două ţări nu îndeplinesc anumite obiective în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Printre domeniile vizate se numără procedurile de insolvenţă, problemele familiale, responsabilitatea parentală, solicitările necontestate sau mandatele europene de arestare. Comisia urmează să formuleze la jumătatea anului recomandări privind eventuala aplicare a unor astfel de sancţiuni.
Comisia poate ca, în primii trei ani de la aderare, să blocheze exporturile de produse româneşti şi bulgăreşti către restul UE, în cazul în care cele două ţări nu respectă reglementările europene în domeniul veterinar, al igienei agricole sau al securităţii alimentare. Comisia poate elabora liste cu firmele de prelucrare a alimentelor care nu pot exporta produse în restul Uniunii.


PIAŢA INTERNĂ. Comisia poate ca, pe baza unei analize de la caz la caz, să limiteze aplicarea politicilor privind piaţa internă europeană sau cele transfrontaliere într-un anumit sector, dacă România şi Bulgaria nu aplică reglementări europene relevante. Printre domeniile vizate se numără patru reglementări privind libertatea de circulaţie – pentru persoane, bunuri, servicii şi capital –, precum şi politici comune în sectoarele concurenţei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor. Este puţin probabil ca această clauză să fie activată, deoarece cele două ţări sînt bine integrate, din punct de vedere economic, în UE. De asemenea, în cazuri extreme, UE poate suspenda unele drepturi ale unui stat membru, cum este dreptul de vot în organele de luare a deciziilor, dacă acel stat "încalcă grav şi în mod repetat" reglementările UE privind libertăţile, principiile democratice, drepturile omului şi statul de drept.