Cum ajunge Târgu-Mureş buricul României

La doua saptamani de la ideea aruncata de Basescu la Guvern – "vrem sa facem opt judete", scena politica este la fel de confuza, in asteptarea deciziei UDMR. De raspunsul Uniunii depind viitoarea infatisare a tarii, locurile de munca a mii de romani si, in ultima instanta, soarta actualului Cabinet.

Lucrurile sunt cu atat mai complicate cu cat cea mai recenta oferta a presedintelui facuta UDMR – varianta celor opt regiuni plus mentinerea actualelor doua judete Harghita si Covasna nu pare sa bucure prea mult membrii Uniunii. Si asta pentru ca, spun ei, nu ii pot lasa deoparte pe ceilalti etnici maghiari din judetele Salaj, Mures si Bihor sa se piarda intr-o regiune mai mare. Problema ar fi, prin diluarea concentratiei etnice sub 20% in anumite regiuni, pierderea drepturilor prevazute de legea administratiei locale gen folosirea limbii materne in administratie sau instalarea placutelor bilingve.

In termeni electorali, avand in vedere si ideea parlamentului unicameral, pentru UDMR acceptarea ofertei ar insemna condamnare la desfiintare, in conditiile in care ideea autonomiei culturale si apoi teritoriale a fost zaharelul pe care toti liderii Uniunii l-au fluturat atunci cand au avut nevoie de voturile alegatorilor maghiari.

Nici macar promisiunea facuta la televiziuni de presedintele Basescu, "sa vina Legea administratiei publice locale si putem clarifica acolo: unde ati avut placute, raman placutele chiar daca se schimba procentul populatiei, acolo unde ati avut inspectoratul cu 30% inspectori de limba maghiara, veti avea inspectori de limba maghiara in scolile de limba maghiara din acest judet", nu inspira prea mult membrii UDMR.

Opinii de respingere a acestei oferte si pro iesirea de la guvernare au fost exprimate destul de ferm de catre parlamentarii Uniunii, in spatele usilor inchise. Decizia finala nu le apartine insa, reprezentantii Uniunii fiind cei indrituiti sa aiba cuvantul decisiv in privinta politicii formatiunii. Este ceea ce se si asteapta azi si maine de la sedintele repetate ale conducerii UDMR, mai intai de azi cu liderii teritoriali si apoi de maine cu toti delegatii Uniunii.

In avanpremiera acestei decizii, liderii de opinie ai UDMR fac declaratii publice, conturand o varianta de raspuns.
Fostul ministru Attila Korodi isi exprima ieri "anumite rezerve" fata de varianta de reorganizare propusa de presedintele Basescu – cele opt judete mari la care sa se alature ju­de­tele Harghita si Covasna. "Eu, perso­nal, am anumite rezerve ca ar functio­na o astfel de varianta, pentru ca vorbim despre un lucru care nu rezolva o parte importanta, de un milion de comunitari maghiari din alte zone, de macroregiuni", a afirmat el. Intrebat daca estimeaza o respingere in urma sedintei CRU a acestei propuneri, Korodi a raspuns ca nu poate sa estimeze acest lucru, apreciind ca, mai degraba, CRU va propune conducerii "sa mearga mai departe in dialog si in a gasi variante optime". Chestionat daca "dialog" inseamna a amana discutiile pana la toamna si daca exista si o astfel de varianta, parlamentarul a mentionat ca Uniunea spera sa existe "o deschidere si pentru varianta aceasta". Viceliderul grupului UDMR de la Camera, Marton Arpad, a vorbit despre cele sase judete cu populatie maghiara de peste 25%, sustinand ca Uniunea nu poate fi de acord cu includerea acestora in niciun megajudet daca populatia maghiara scade sub 20%.

In varianta unui raspuns negativ din partea UDMR, Traian Basescu a prezentat si planul B, care, indirect, ar pune responsabilitatea a mii de concedieri pe umerii Uniunii: reforma teritoriala va fi abandonata, optandu-se doar pentru o reforma administrativa, a structurilor deconcentrate din actualele judete, care ar urma sa fie reduse.
Pe de alta parte, subiectul reorganizarii administrative a Romaniei, desi tema de politica interna, a ajuns intre timp si in atentia politicienilor din Ungaria, incepand cu vice­pre­mierul ungar Zsolt Semjen si atin­gand si zona diplomatica.
In opinia lui Zsolt Semjen, reorganizarea propusa de Traian Basescu reprezinta o amenintare la adresa etnicilor ma­ghiari din Tinutul Secuiesc si Transilvania, si este o schimbare inten­tio­nata si inacceptabila a hartii etnice. Declaratiile au starnit un miniconflict diplomatic, o lamurire fiind anun­tata de presedintele Basescu pentru ieri, cand spunea ca urma sa discute subiectul cu premierul Viktor Orban. Pentru un alt lider din Unga­ria, Richard Horcsik, presedintele
Comisiei pentru Afaceri Euro­pe­ne din Parlamentul Ungariei, problema interna a Romaniei nu este deloc una interna, apartenenta la UE fa­cand subiectul unul de comun in­te­res. Iar o rezolvare a lui, ca atare, nu poate fi gasita decat in inima politica a UE, Bruxelles.

In dezacord cu acesta s-a exprimat ieri ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, explicand, bazat pe experienta Frantei, ca o reforma teritoriala presupune timp si ca acest subiect tine de suveranitatea nationala si nu este unul asupra caruia trebuie sa isi dea cu parerea un alt stat sau Comisia Europeana. "Aceasta idee, a timpului, a duratei necesare pentru toate reformele mi se pare ideea principala pe care o putem impartasi din experienta noastra franceza", a spus diploma­tul francez.

Intre aceste limite, Uniunea, in contextul deciziei de maine, a devenit cheia de bolta a politicii romanesti.