Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimele luni arată că liderii UDMR au început să revizuiască politicile pe care le promovează. Dacă până acum, proiectele Uniunii vizau în primul rând comunitatea maghiarilor ardeleni, declaraţiile recente prezintă o Uniune care acuză clasa politică românească ca fiind incapabilă să rezolve problemele societăţii româneşti în ansamblul ei, noua ambiţie a UDMR fiind să suplinească această lipsă. UDMR intenţionează astfel să celebreze într-o manieră proprie cei 100 de ani de România Mare.
Schimbarea de ton şi atitudine a devenit evidentă prin discursul susţinut de preşedintele Kelemen Hunor pe 29 ianuarie, atunci când Parlamentul a votat investirea guvernului Dăncilă. Dacă partidele de opoziţie au fost mai preocupate să-l atace pe Dragnea şi obiceiul păcătos al acestuia de a schimba guvernele odată la şase luni, iar PSD s-a bătut în piept cu realizările, reale sau imaginate, ale primului an de guvernare, Kelemen a făcut notă discordantă, el atrăgând atenţia că România are probleme serioase care nu par să-i preocupe suficient pe politicieni, anume că numărul celor aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune sociale a ajuns la 7,6 milioane şi un copil din doi este expus riscului sărăciei. „Ce răspuns vor da Guvernul şi clasa politică la această provocare uriaşă este mult mai important decât toată dezbaterea sterilă despre fel şi fel de teme aparent de actualitate, dar care nu fac altceva decât să sublinieze încă o dată dimensiunea luptei acerbe pentru putere. Prăpastia dintre săraci şi bogaţi s-a adâncit enorm în ţara noastră”, spunea Kelemen. În anul Centenarului , liderul UDMR le imputa colegilor săi eşecul major al infrastructurii, anume că Bucureştii nu sunt legaţi prin autostradă de nicio altă capitală europeană ba, mai mult, nici măcar provinciile istorice nu sunt astfel conectate. Practic, liderul maghiarilor ardeleni le imputa politicienilor că România Mare este o Românie dezlânată. „Concluzia este una singură: o lipsă totală de viziune, lipsa acută a unui proiect de ţară”, încheia Kelemen. La şedinţa din 3 martie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali, liderii UDMR şi-au propus ţinte ambiţioase, prin susţinerea unor proiecte care nu au o componentă etnică, ci vizează întreaga populaţie, îndeosebi soluţionarea problemei scăderii ponderii populaţiei active. „Dacă elita politică românească nu este capabilă vină cu proiecte concrete în acest sens, atunci vom fi nevoiți noi sa facem acest lucru și cred va fi un semn de normalitate”, vitupera şi preşedintele executiv al Uniunii, Porcsalmi Balint. Tot atunci, numărul 2 din UDMR anunţa că sunt pregătite şi alte proiecte legate de eradicarea sărăciei, combaterea abandonului şcolar şi susţinerea tinerilor antreprenori în scopul consolidării clasei de mijloc. Cu acea ocazie, Kelemen Hunor a reluat criticile la adresa clasei politice, o mare parte din reproşuri neavând legătură cu revendicările ungurilor din Ardeal. „Nu sunt proiecte în care să existe un consens între toate partidele parlamentare. 2018 ar trebui să fie anul în care societatea românească să se angajeze într-un dialog care să vizeze viitorul, un dialog care să cuprindă aspecte fundamentale ale întregii societăți (...) Lipsa viziunii și a unui proiect de țară își pun amprenta, tot mai pregnant, asupra vieții noastre de zi cu zi”, susţinea Kelemen. Criticile UDMR adresate atât puterii, cât şi opoziţiei survin într-un context politic aparte. Uniunea nu este legată de participarea la guvernare, neavând decât un protocol de colaborare parlamentară cu PSD-ALDE. De asemenea, relaţiile Uniunii cu PNL şi PMP sunt de-a dreptul glaciale, iar faţă de USR există diferenţe majore în ceea ce priveşte reformele din sistemul judiciar.
Ne îndreptăm spre o situaţie atât de tragică, încât orice altă discuţie între cei care au câştigat alegerile parlamentare şi cei care sunt în Opoziţie este o pierdere de timp şi este absolut irelevant dacă până în 2020 mai votăm trei-patru-cinci guverne sau dacă Opoziţia va fi sau nu în stare să lanseze un proiect credibil, pentru o altă majoritate sau se va limita doar la utopia alegerilor anticipate şi la solicitarea unui premier non-PSD, fără să fie în stare să facă o propunere viabilă, agreată de toate partidele aflate în Opoziţie. Sunt chestiuni irelevante.
Kelemen Hunor, 29 ianuarie 2018
15 martie, statut incert
Pe 15 martie, maghiarii de pretutindeni celebrează începutul Revoluţiei maghiare din 1848. Încă de anul trecut, UDMR a promovat în Parlament un proiect de lege prin care această zi ar fi căpătat oficial titlul de Zi a maghiarilor din România, pe modelul legilor de care au beneficiat şi alte minorităţi naţionale. De data aceasta însă, subiectul a încins spiritele. Chiar şi Academia Română a intervenit cerând respingerea legii deoarece data de 15 martie 1848 este şi ziua în care a fost proclamată unirea Transilvaniei cu Ungaria. În pofida acordului cu PSD-ALDE, proiectul a rămas blocat la Senat, după ce liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a cerut retrimiterea la comisii pentru a preveni respingerea legii de către plen.
Citește pe Antena3.ro
