De ce aleg românii edili penali la primărie?

Mai mulţi primari cu dosare penale au fost realeşi în funcţie cu o majoritate zdrobitoare. Deşi lupta anticorupţie a depăşit încrederea în Biserică potrivit sondajelor, românii i-au reconfirmat în funcţie pe edilii cercetaţi pentru corupţie. La Baia Mare, Cătălin Cherecheş a obţinut peste 70% din voturi deşi se află în arest la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla.

Trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată şi aflat în arest preventiv încă din 27 aprilie, edilul din Baia Mare a câştigat fără emoţii un nou mandat în fruntea primăriei. “Voi fi fratele vostru, copilul vostru, nepotul vostru, iar fiecare dintre voi se va simţi puţin primar”, le-a transmis Cherecheş alegătorilor, din celula de la Gherla. Cazul lui Cherecheş a ajuns şi în atenţia AFP, agenţia franceză constatând că "discursul anticorupţie pare să nu mai seducă electoratul" dacă ne luăm după ultimele alegeri. La Râmnicu Vâlcea, oraşul va fi condus în următorii patru ani de Mirica Gutău, asta deşi edilul a fost condamnat definitiv în două rânduri pentru fapte de corupţie. Condamnat şi el la doi ani şi o lună de închisoare, primarul din Beiuş, liberalul Adrian Domocoş, a obţinut 133 de voturi, chiar dacă Instanţa Supremă i-a anulat drepturile electorale, iar mandatul ar fi fost invalidat în cazul în care ar fi ajuns din nou primar. Acestea nu sunt singurele cazuri în care aleşii cu probleme penale au fost legitimaţi prin votul zdrobitor al electoratului. În ciuda dosarelor penale, primari ca Olguţa Vasilescu, Robert Negoiţă, George Scripcaru, Gabriel Mutu şi Dorin Florea şi-au păstrat şi ei mandatele. Acelaşi lucru s-a petrecut şi la Urziceni, unde liberalul Constantin Sava a fost reales în funcţie deşi este cercetat pentru abuz în serviciu, iar DNA i-a interzis exercitarea funcţiei.

Problema e la alegători

“Există doar o contradicție formală între creditarea DNA în lupta împotriva corupției și votarea unor penali. În realitate, lucrurile stau mai nuanțat. Încrederea în DNA este a multora, în timp ce pentru penali au votat doar unii și nu știm dacă nu cumva aceștia fac parte tocmai din acei aproximativ 20% care nu creditează de nici un fel DNA. În al doilea rînd, încrederea în DNA este dată de speranța generală că aceasta va demasca marea corupție din țară. Mica corupție din cartierul sau satul meu este percepută adesea ca fiind altceva”, susţine sociologul Vintilă Mihăilescu. “Percepția generală este și că întreaga clasă politică este corpută, așa că între un corupt nedovenit, care nu a făcut nimic pentru noi și un bun gospodar, eventual puțin corupt, dar care a făcut totuși ceva vizibil, lumea îl alege adesea pe gospodarul satului”, descrie paradoxul Vintilă Mihăilescu. “Despre reformarea clasei politice vorbesc doar puțini, mai degrabă elite urbane și unii tineri. Sunt mai mulți decît acum patru ani, sunt mai vizibili, sunt mai vocali, dar asta nu înseamnă că sunt mai mulți”, susţine sociologul.

Foşti edili cu dosare penale, Marian Vanghelie, Tudor Pendiuc şi Romeo Stavarache au pierdut alegerile de duminică