Şeful statului a participat ieri la Ziua Constituţiei, organizată de Curtea Constituţională la Palatul Parlamentului, într-o sală aflată la câţiva paşi de cea în care se desfăşura şedinţa Comitetului Executiv al PSD.
În faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, Traian Băsescu le-a lăudat soluţiile date până acum, spunând că au fost întotdeauna “corecte” şi atunci când i-au dat lui câştig de cauză, şi atunci când l-au contrazis. “Din punctul meu de vedere, am apreciat că soluţiile date de Curtea Constituţională sunt întotdeauna corecte şi au respectat spiritul legii şi atunci când am câştigat şi atunci când am pierdut la Curtea Constituţională. Când am pierdut, am învăţat ce am de făcut mai departe”, a declarat şeful statului. El a promis că va continua să fie un apărător al statului de drept, că va veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor statului şi că nu va ezita să apeleze la Curtea Constituţională ori de câte ori va fi nevoie.
DEZBATERE LARGĂ
Traian Băsescu a vorbit şi despre revizuirea Constituţiei,
pentru care a pledat întotdeauna, spunând că acest lucru nu trebuie văzut
ca fiind un proces dificil. “Pasul revizuirii
Constituţiei României din anul 2003 a fost unul firesc, dar el nu trebuie
privit ca fiind unul izolat şi dificil de repetat în perioada următoare”, a îndemnat
şeful statului. Acest lucru ar fi necesar, a spus preşedintele, cu atât mai
mult cu cât aderarea la Uniunea Europeană “a pus statul român şi întreaga
societate românească în faţa unor noi provocări şi exigenţe politice, sociale,
economice şi juridice, impunând adaptarea şi modificarea unui număr mare de
reguli generale, indiferent de natura lor juridică, dar şi modificarea multor
atitudini sociale sau chiar culturale”. Pentru modificarea Constituţiei ar fi
nevoie, a mai spus el, de “o dezbatere largă, ceea ce ar presupune o negociere în
prealabil între partidele politice referitoare la temele modificării, o
dezbatere cu reprezentanţi ai mediului academic şi de cercetare – neangajaţi
politic, dar buni cunoscători ai diferitelor sisteme constituţionale, de
asemenea, o dezbatere cu societatea civilă şi lideri de opinie publică şi, în
sfârşit, ar presupune o dezbatere în rândul cetăţenilor”. Şi preşedintele Curţii
Constituţionale, Ioan Vida, a declarat că la 8 decembrie 1991 poporul român a aprobat prin referendum
ridicarea “unui important zid care a despărţit românii de trecut şi care îi îndeamnă
să privească spre viitor”.
“O CONSTITUŢIE REUŞITĂ”
În schimb, Avocatul Poporului, prof. Ioan Muraru, prezent şi
el la ceremonie, a declarat că România are o Constituţie reuşită şi cu adevărat
europeană. “Această Constituţie este una reuşită, dovedindu-şi din plin
viabilitatea şi eficienţa. Este o Constituţie reuşită, deoarece a exprimat clar
şi corect momentul istoric, negocierile dintre forţele politice, tendinţele
instituţionale în climatul de libertate creat de revoluţia românilor din 1989.
Este o Constituţie cu adevărat europeană şi democratică, deoarece, prin conţinutul
său, a valorificat atât tradiţiile româneşti, cât şi exigenţele constituţionale
ale vestului european”, a afirmat Avocatul Poporului, deşi a spus că “nu au
lipsit scepticii, criticii şi nemulţumiţii”.
După alegerile din 2004, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat constant în favoarea modificării Constituţiei României, susţinând aproape de fiecare dată modelul semi-prezidenţial francez, în care şeful statului are puteri sporite, între care şi acelea de a numi premierul şi miniştrii, de a dizolva Adunarea Naţională şi de a prezida şedinţele Guvernului.
Preferinţe pentru modelul francez
În plină campanie a referendumului privind demiterea sa din funcţie, în mai 2007, Băsescu spunea, de pildă, că României i s-ar potrivi, cel mai probabil, un preşedinte de tip francez, cu atribuţii sporite, şi pleda pentru modificarea Constituţiei în sensul instituirii republicii semiprezidenţiale de tip francez, în defavoarea unei republici parlamentare. Băsescu a vrut mai apoi să împrumute de la francezi şi sistemul de vot uninominal (varianta scrutinului majoritar în două tururi), însă propunerea sa făcută populaţiei a picat.
Acum, în chestiunea desemnării premierului, şeful statului merge tot pe linia Constituţiei franceze, aşa cum reiese din declaraţiile sale conform cărora nimeni nu-i poate impune premierul, că va desemna pe cine va crede el de cuviinţă şi că cel care va fi numit va îndeplini condiţia “încrederii preşedintelui”.
Încă din mai anul acesta, el a înfiinţat la Cotroceni o comisie de analiză care trebuie “să identifice limitele politice şi constituţionale ale regimului de guvernare şi să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea instituţională a statului”. Comisia a trimis deja raportul final preşedintelui Băsescu, termenul limită fiind 31 octombrie 2008, urmând ca şeful statului să-l dea publicităţii. Oricum, comisia trebuie să-şi încheie activitatea cel târziu la data de 15 decembrie 2008.
- Lavinia Dimancea