Doi ani de la alegeri: guvern minoritar

Noiembrie 2004-noiembrie 2006. Doi ani de la alegeri. Doi ani cu certuri in coalitie si in Alianta, disidente platformiste in PNL, lupte interne in PSD, abandonuri masive in PRM. Si cireasa de pe tort: un guvern ramas fara sprijin majoritar in Parlament.

La doi ani de la preluarea puterii, coalitia aflata la guvernare se afla intr-un punct critic: Cabinetul Tariceanu nu mai are sustinere parlamentara, iar sondajele de opinie arata o scadere accentuata a increderii romanilor in Executiv.

Noiembrie 2006, 28. Maine se implinesc 24 de luni de putere pentru cei care, in prag de sarbatori de iarna, s-au identificat cu portocaliul. N-au castigat alegerile parlamentare, dar au devenit invingatori formand guvernul dupa ce Traian Basesescu a castigat prezidentialele. Numai ca nivelul de incredere cu care erau creditati a fost in scadere permanenta de atunci. O analiza comparata a intentiei de vot, exprimata la inceputul lui 2005 si in octombrie-noiembrie 2006, asa cum a fost ea inregistrata de principalele institute de sondare a opiniei publice, releva clar ca principalul perdant al acestor 24 de luni este Alianta D.A. In acesti doi ani de guvernare, Alianta formata din PNL si PD a pierdut in medie mai mult de 8 procente. Surprinzator, insa, erodarea guvernarii nu i-a afectat si pe ceilalti doi parteneri de coalitie, PC si UDMR. Potrivit CURS, in martie 2005, PC avea 3%, procent pe care si-l va pastra si in septembrie-octombrie 2006, iar UDMR inregistreza o situatie similara, pastrandu-si cele cinci procente.

SONDAJE, COMPARATIV. Cea mai mare scadere in intentia de vot, de aproape 12 procente, o inregistreaza Alianta D.A. in rapoartele de cercetare sociologica realizate de IMAS: de la un 58%, cat ar fi primit la vot in februarie 2005, la doar 46%, la nivelul lunii trecute. O scadere de aproape 10 procente reiese si din sondajele INSOMAR. Astfel, daca in martie 2005, ADA primea putin peste 55% in intentia de vot, in cursul acestei luni, doar 46% din subiectii intervievati ar mai pune stampila de vot in dreptul siglei portocalii. Pentru CURS, insa, scaderea inregistrata de Alianta D.A. este, la nivelul perioadei analizate, de doar 3%, de la 48% - cat ar fi primit Alianta la vot la inceputul lui 2005, la 45% - luna trecuta. Media acestor valori este de putin peste 8 procente in minus la nivelul celor doi ani de putere pentru Alianta.

NOTE DE TRECERE. Situatia este vazuta oarecum similar si atunci cand, la inceputul acestui an, intervievatilor li se cerea sa acorde o nota pentru activitatea Guvernului si a politicienilor, pe o scara de la 1 la 10. Astfel, pentru prestatia Guvernului si a premierului Tariceanu opinia publica acorda cu indulgenta nota de trecere: 5.

Discutiile continue in contradictoriu intre politicienii aflati la putere au fost o cauza importanta a scaderii inregistrate de sondajele de opinie. Facem anticipate, nu facem anticipate; restructuram Guvernul, nu restructuram Guvernul; demisioneaza premierul, ba nu demisioneaza; ne retragem trupele din Irak, ba nu parasim teatrul irakian sunt doar cateva din temele aflate in disputa intre partidele de la putere. Cum conflictul principal este localizat la nivelul celor doua formatiuni ale Aliantei D.A., celelalte doua - PC si UDMR - fiind de cele mai multe ori doar obligate la adoptarea post-factum a unei pozitii din cauza lipsei de comunicare in coalitie, consecinta acestor neintelegeri se reflecta tot in scaderea procentelor pe care le-ar primi Alianta D.A.

ALTE HOPURI. Schimbarea sefilor serviciilor secrete, repercursiune a "scaparii" peste granita a teroristului numarul 1 al tarii, Omar Hayssam, si "batalia" pentru desemnarea unor inlocuitori in fruntea serviciilor, desemnarea pentru postul de comisar european a liberalului Varujan Vosganian si scandalul izbucnit ulterior, dar si neintelegerile parlamentare pe legi controversate - Statutul minoritatilor, Legea Agentiei Nationale de Integritate - au "desavarsit" tabloul certurilor din Alianta.

GUVERN FARA SUSTINERE. Punctul cel mai de jos in care ar fi putut ajunge insa Alianta D.A este dat de faptul ca, in prezent, Guvernul Tariceanu nu mai are sustinere in Parlament, dupa ce o parte din senatorii si deputatii liberali s-a reorientat catre Platforma lui Theodor Stolojan. In prezent, in Senat, dupa ce noua liberali au anuntat ca il sustin pe Stolojan, coalitia de guvernare a mai ramas cu doar 62 de parlamentari, in conditiile in care pentru adoptarea unei legi organice minim necesar este de 69 de voturi. In consecinta, pentru a putea sa adopte legile importante, coalitia va fi nevoita sa apeleze la sustinerea opozitiei sau a "platformistilor". Aceeasi situatie se inregistreaza si la Camera, unde coalitia are 138 de parlamentari, cu 28 mai putin decat ar avea nevoie pentru adoptarea unor legi organice (167). Pana la aderarea celor 18 deputati PNL la platforma, coalitia isi asigura majoritatea la Camera in principal cu ajutorul minoritatilor nationale, altele decat UDMR. In prezent, nici macar cele 18 voturi ale minoritatilor nu mai ajuta Guvernul sa-si treaca legile, coalitia mai avand nevoie de inca sapte voturi.

TARICEANU: -30, BASESCU: -6

EFECT. Cei doi ani in fruntea Guvernului i-au adus lui Tariceanu o puternica erodare in sondaje Din punct de vedere al increderii acordate de electorat, asa cum se desprinde din sondaje, premierul Tariceanu inregistreaza o "evolutie" care este greu de crezut ca ar putea fi egalata de oricare alt politician. Dupa cele 24 de luni de guvernare, caracterizate din punct de vedere economic prin crestere, Tariceanu a reusit performanta de a pierde 30 de procente la capitolul incredere. Conform datelor IMAS, daca in februarie 2005 primului ministru ii acordau incredere 54% dintre subiectii chestionati, luna trecuta pentru Tariceanu mai optau doar 24%. O scadere, dar nu atat de spectaculoasa, inregistreaza si presedintele Basescu. Creditat cu un capital enorm de incredere la scurt timp de la preluarea mandatului, IMAS relevand in februarie 2005 ca 63% dintre cei intervievati ii acordau deplina incredere sefului statului, Basescu inregistra luna trecuta o scadere de 6 procente, desi isi mentinea prima pozitie intr-un top al increderii acordate politicienilor.

OPOZITIA

Marele perdant al alegerilor parlamentare din 2004 - PSD, nu a castigat procentele pierdute de Putere. Scandalurile si certurile care au macinat partidul se reflecta si in acest caz sub forma procentelor. In minus. O medie a rezultatelor sondajelor IMAS, INSOMAR si CURS arata ca, in cei doi ani de opozitie, PSD a scazut in intentia de vot cu aproape 10 procente. Nu acelasi lucru se poate spune insa de celalalt partid de opozitie, PRM, acesta inregistrand o crestere in medie de 4 procente. A pierdut insa un numar mare de parlamentari, cel mai mare exod inregistrandu-se la Camera Deputatilor: 20. Daca in martie 2005, potrivit CURS, PSD avea 30%, iar PRM 8%, in septembrie-octombrie anul acesta, partidul lui Geoana a coborat la 22%, iar cel al lui CV Tudor la 13%.

SCHIMBARE

Potrivit rezultatelor alegerilor din noiembrie 2004, Uniunea PSD+PUR a obtinut peste 37%, iar Alianta PNL-PD putin peste 31% din voturile exprimate. Cum insa nici un partid nu a obtinut o majoritatea absoluta in alegeri, care i-ar fi dat dreptul de a forma singur guvernul, cel care a decis a fost castigatorul alegerilor prezidentiale, candidatul Aliantei, Traian Basescu. El l-a insarcinat pe liberalul Tariceanu cu formarea noului Cabinet, pe baza negocierilor cu partidele politice pentru sprijin parlamentar. "Nucleul" noului guvern trebuia sa axeze pe PNL si PD.