x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Drumul sinuos al femeilor către vârful politicii şi protectorii lor

Drumul sinuos al femeilor către vârful politicii şi protectorii lor

de Adrian Ilie    |    19 Ian 2018   •   08:30
Drumul sinuos al femeilor către vârful politicii şi protectorii lor

Desemnarea Vioricăi Dăncilă drept candidat la postul de prim-ministru este expresia creşterii graduale a influenţei femeilor în politică. În perioada de după revoluţie au existat guverne alcătuite exclusiv din bărbaţi, iar în partidele politice femeile nu puteau sperau decât la funcţii situate cel mult în eşalonul doi. Lucrurile s-a schimbat din cauza a trei lideri politici care au acordat un tratament preferenţial femeilor şi care altminteri au puţine lucruri în comun: Adrian Năstase, Traian Băsescu şi Liviu Dragnea

Din 1990 până în 1996, Guvernul României a semănat a „mănăstire de taici”, nicio purtătoare de fustă neputând să intre în sala de şedinţe pentru a lua loc la masa ministerială.Guvernele Roman 1 şi 2, Stolojan şi Văcăroiu nu au inclus vreo femeie până în august 1996, când Daniela Bartoş a fost numită ministru al Sănătăţii pentru o perioadă de numai câteva luni, până la instalarea guvernului Ciorbea în decembrie. Nici guvernele de dreapta nu au fost dornice să dea mâna vreunui minister pe mâinile vreunei femei aşa că Victor Ciorbea şi Radu Vasile au avut doar miniştri bărbaţi. De-abia Mugur Isărescu a lucrat cu două femei în echipa sa: Smaranda Dobrescu la Muncă şi Protecţie Socială şi Anca Boagiu la Transporturi. Însă în anul 2000, Adrian Năstase a devenit campion al egalităţii între sexe în domeniul politicii, numărul femeilor ministru crescând exponenţial, iar de atunci niciun guvern nu mai fost club exclusiv masculin. Astfel, Năstase le-a avut în cabinet, în diverse perioade, pe Hildegard Puwak (Integrare Europeană), Rodica Stănoiu (Justiţie), Elena Dumitru (Muncă), Speranţa Ianculescu (Mediu), Ecaterina Andronescu (Educaţie), Daniela Bartoş (Sănătate) şi Adriana Ţicău (Comunicaţii). Şi după intrarea în opoziţie, social-democraţii au avut constant în forurile de conducere un număr mare mare de femei. În zona de dreapta, ascensiunea femeilor a avut loc mult mai greu. Ţărăniştii nu au avut nicio femei printre figurile proeminente ale partidului, iar primele liberale cu greutate au apărut abia deceniul trecut: Norica Nicolai şi Mona Muscă. În ascensiunea sa la vârful politicii, Traian Băsescu a tras după el un număr mare de femei, politica aceasta fiind asumată deschis de fostul preşedinte. În afară de Anca Boagiu, prima sa protejată, au obţinut funcţii de prim rang sau au avut influenţă Roberta Anastase, primul preşedinte femeie al Camerei Deputaţilor, fostul purtător de cuvânt de la Cotroceni Adriana Săftoiu, Codruţa Kovesi, procuror general şi apoi şefă a DNA, Elena Udrea, consilieră la Cotroceni, ministru şi apoi preşedinte la PMP, cărora li se pot alătura Sulfina Barbu, Monica Iacob-Ridzi, Monica Macovei ş.a. Noul promotor al femeilor este actualul preşedinte al PSD. „Mie îmi plac femeile. Cel mai mult îmi plac din postura de investitori în politică şi vreau să spun că pe mine nu m-a înşelat niciodată nicio femeie din PSD. Nu mi-a înşelat aşteptările, vreau să spun”, recunoştea Dragnea, în august 2017. Astfel el a propus pentru prima dată ca o femeie să preia şefia Guvernului, în decembrie 2016, când a nominalizat-o pe Sevil Shhaideh, dar s-a lovit de opoziţia lui Iohannis. Shhaideh, împreună cu Olguţa Vasilescu şi Carmen Dan au fost principalii vectori de influenţă ai lui Dragnea în guvernul Grindeanu. Mihai Tudose a reuşit să o îndepărteze Shhaideh, însă şi-a forţat norocul cu Carmen Dan, iar asta l-a costat funcţia de premier. În consecinţă, nu este deloc surprinzător că acum mizează pe o altă femeie, Viorica Dăncilă, în încercarea de a găsi un premier care să nu se revolte împotriva sa.

Ca probabil prim-ministru al României, Viorica Dăncilă într-un club select al celor mai puternice femei politician. În Topul Forbes din 2017 al celor mai puternice femei din lume, prima poziţie este deţinută, pentru al şaptelea an consecutiv, de către cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Aceasta este urmată de Theresa May, primul-ministru al Marii Britanii. Printre femeile politician care au intrat în acest top se regăsesc preşedintele din Taiwan, Tsai Ing-wen (locul 15), preşedintele din Chile Michelle Bachelet (16), Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe Federica Mogherini (17), fiica lui Donald Trump, Ivanka (19), regina Marii Britanii Elizabeth II (26), Sheikh Hasina Wajed, premierul din Bangladesh (30), premierul polonez Beata Maria Szydlo (31), consilierul de stat din Birmania Aung San Suu Kyi (33) ş.a.

UDMR, ultima redută

Partidul maghiarilor din România este în mod clar formaţiunea în care bărbaţii sunt cel mai puţin dispuşi să lase locul femeilor. Până în 2008 UDMR nu a trimis nicio femeie în Parlament, iar atunci doar două reprezentante ale sexului slab şi-au făcut loc în Camera Deputaţilor. După ce Marko Bela i-a lăsat locul de preşedinte al Uniunii lui Kelemen Hunor s-a petrecut o uşoară schimbare. Acum sunt patru deputate UDMR, dar nici o senatoare. Singura femeie senator din partea Uniunii a fost Biro Rozalia-Ibolya, dar în legislatura trecută, ea fiind acum deputat.

Departe de a fi un grup unit, protejatele lui Băsescu s-au detestat cu o patimă tipic feminină care l-a adus chiar şi pe mentorul lor la exasperare. „Marea problemă a femeilor este că, oricât ar fi de susţinute de bărbaţi, la rându-le nu se susţin ele între ele. Am promovat foarte multe femei, dar niciodată n–au reuşit să se susţină ele pe ele”, constata cu năduf Băsescu, în 2016. Vorbind despre rivalele sale, Udrea i-a dat dreptate fostului preşedinte. „Probabil că atunci când sunt prea multe femei într-un singur loc, niciodată nu iese bine, mai ales când e vorba de care are mai multă vizibilitate, mai multă trecere. Eu voiam să vă pun o întrebare: credeţi că dacă Adriana Săftoiu putea să mă aresteze, m-ar aresta? Eu zic că da. Doamna Macovei credeţi că dacă ar putea să mă aresteze, m-ar aresta? Pe loc. Deci, asta este. De asta spun că totuşi ar trebui cu mare grijă lucrat când e să dai funcţii de putere femeilor, pentru că femeile se urăsc pentru o pereche de pantofi mai mult decât pentru... nu ştiu... o funcţie pe care ar putea să o ocupe”, spunea Udrea în octombrie 2016.

×
Subiecte în articol: viorica dancila