Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conflictul, intoleranța, lipsa oricărei dorințe de dialog ce caracterizează în prezent relația dintre cele două mari religii monoteiste pe teritoriul Europei - creștinismul și islamul - nu sunt decât efectele unei istorii pe jumătate înțeleasă, din care ambele părți au preferat să aleagă doar latura întunecată, apreciază fostul președinte Emil Constantinescu, într-un discurs susținut vineri în cadrul Forumului umanitar internațional de la Baku, informează agerpres.ro.
În contextul în care presa difuzează aproape zilnic știri alarmante în legătură cu migrația cetățenilor de religie musulmană în spațiul Uniunii Europene, despre așa zisa lor incapacitate de a se adapta la normele și realitățile lumii occidentale, se pune întrebarea dacă ne cunoaștem oare propriile valori și norme, sau nu cumva totul se reduce la o înțelegere de suprafață a lucrurilor, pe cât de comodă, pe atât de periculoasă, notează fostul șef de stat, în discursul intitulat "Moștenirea culturală europeană și dialogul interreligios", rostit în sesiunea "Multiculturalism și originalitate: În căutarea consensului valorilor în societate".
Emil Constantinescu subliniază că "la temelia culturală a Europei moderne există și o moștenire arabă adesea renegată și tot mai puțin exploatată în sensul pozitiv al cuvântului", criticând limitarea la "clișee conceptuale de tipul 'expansionism islamic', 'fundamentalism religios', 'intoleranță''. Profesorul Constantinescu explică "migrația masivă a cetățenilor de religie musulmană în spațiul european" nu doar prin factori economici sau politici, ci prin faptul că aceștia "se simt legați de această civilizație pe care o adoptă, tocmai datorită moștenirii culturale comune".
"Un musulman poate fi în egală măsură un bun cetățean european și un bun fiu al credinței sale fără a fi nevoie de compromisuri. Dificultatea apare atunci când această moștenire culturală europeană este greșit înțeleasă", punctează Emil Constantinescu, care insistă că singurul mijloc de soluționare reală a disensiunilor legate de moștenirea culturală "îl reprezintă dialogul structurat pe mai multe planuri: științific, sociologic, cultural, artistic și, nu în ultimul rând, religios".
