Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votul într-un singur tur a dus din nou la situaţii paradoxale la alegerile locale. Deşi este primarul ales cu cele mai multe voturi din întreaga ţară, Gabriela Firea a câştigat Capitala cu voturile a doar 14% dintre bucureştenii cu drept de vot. La limita reprezentativităţii este şi noul primar al Piteştiului, ales cu nici un sfert din voturile alegătorilor prezenţi la urne.
Bucureştiul a înregistrat anul acesta cea mai slabă prezenţă la vot din toată ţara la alegerile locale. Doar 33% dintre bucureşteni, adică o treime dintre alegătorii cu drept de vot, s-au prezentat la urne pe 5 iunie pentru a-şi alege primarul. Cu peste 246.000 de voturi, Gabriela Firea a câştigat detaşat Primăria Capitalei, devenind primarul cu cele mai multe voturi obţinute din întreaga ţară. Raportat însă la numărul total de alegători cu drept de vot, scorul noului primar general al Capitalei capătă cu totul alte proporţii. Practic, votul a numai 14% dintre bucureşteni a făcut ca Gabriela Firea să devină prima femeie care va conduce Bucureştiul. Matematic, senatoarea PSD a obţinut 43% din voturile celor care s-au prezentat la urne, adică nici măcar jumătate din treimea celor care s-au îndurat să facă drumul până la secţia de vot în duminica alegerilor.
Primar cu 66 de voturi
Un alt primar la limita reprezentativităţii este noul edil al Piteştiului, Cornel Ionică. Fostul viceprimar PSD este cel care l-a detronat pe Tudor Pendiuc după 24 de ani de domnie neîntreruptă în oraşul lui Dobrin. Cel mai longeviv primar de municipiu din România, Pendiuc a pierdut al şaptelea mandat consecutiv la o diferenţă de nici 400 de voturi de fostul său adjunct din primărie. Matematic, noul primar PSD Cornel Ionică (24,6%) a câştigat alegerile cu mai puţin de un sfert din voturile piteştenilor care s-au prezentat la urne. În cifre, legitimitatea primarului arată şi mai şubredă. Declarat incompatibil de ANI, pesedistul Ionică a obţinut aproape 12 mii de voturi din totalul de peste 138.000 de piteşteni cu drept de vot.
În România există însă şi primari aleşi în funcţie cu mai puţin de o sută de voturi. Cel mai celebru este cazul liberalului Radu Herciu, singurul candidat la primăria comunei Bătrîna din judeţul Hunedoara. Herciu a câştigat un nou mandat cu doar... 66 de voturi, procentajul său fiind însă de 100%.
Cei mai aleşi dintre aleşi
Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central, după Primăria Capitalei, câştigată cu peste 246.000 de voturi de Gabrile Firea, cele mai multe voturi le-a obţinut edilul Sectorului 3, Robert Negoiţă. Aflat la al doilea mandat, Negoiţă a obţinut 74.645 de voturi adică peste 60% din totalul celor care s-au prezentat la urne. Următorul în topul reprezentativităţii este fostul premier Emil Boc. Cu peste 64.000 de voturi, Boc a câştigat un nou mandat la Primăria Clujului cu aproape 65% din voturile alegătorilor prezenţi la urne. În spatele fostului premier se află Olguţa Vasilescu, edilul Craiovei câştigând alegerile cu peste 58.000 de voturi – aproape 61% din voturile craiovenilor prezenţi. Secretarul general al PNL, Ilie Bolojan, a câştigat şi el un nou mandat la Primăria din Oradea cu peste 52.000 de voturi, reprezentând aproape 71% dintre alegătorii care au pus ştampila pe buletinul de vot. La Iaşi, Mihai Chirică a devenit urmaşul lui Gheorghe Nichita cu peste 46.000 de voturi (46%), în timp ce George Scripcaru şi-a păstrat primăria Braşov cu aproape 46.000 de voturi (51%). La Constanţa, Decebal Făgădău a devenit urmaşul lui Radu Mazăre cu peste 43.000 de voturi (42%), în vreme ce Nicolae Robu şi-a păstrat mandatul pe Bega cu peste 41.000 de voturi (53%).
Ca-n Epoca de Aur
Nu mai puţin de 82 de primari au fost aleşi la alegerile din 5 iunie cu 100% din voturi, majoritate fiind candidaţi în comune cu aproape 500 de alegători. De exemplu, în 50 de localităţi din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş a existat un singur candidat în cursa electorală, majoritatea fiind membri UDMR. Potrivit rezultatelor finale, Uniunea a obţinut 195 de mandate la primăriile din toată ţara.
În total, peste 8,5 milioane de români s-au prezentat la urne în duminica alegerilor, prezenţa la vot fiind de 48,17% în toată ţara.
Gabriela Firea şi Cornel Ionică se numără printre “laureaţii” alegerilor locale din 5 iunie. Firea a devenit prima femeie primar din istoria Capitalei cu doar 14% din voturile bucureştenilor cu drept de vot, în timp ce fostul viceprimar al Piteştiului i-a suflat funcţia eternului Tudor Pendiuc chiar dacă nu a obţinut nici un sfert din voturile piteştenilor care s-au prezentat la urne. Diferenţa dintre cei doi a fost de nici 400 de voturi, contestaţiile lui Pendiuc fiind respinse.
Sorin Oprescu, de două ori cât Gabriela Firea
Per total, Bucureştiul a înregistrat anul acesta cea mai slabă prezenţă la vot dintre toate oraşele ţării. La votul pentru Primăria Generală, au fost prezenţi doar 33,22% dintre bucureşteni, adică 595.822 de locuitori cu drept de vot ai Capitalei. Prin comparaţie, acum patru ani, la alegerile locale din vara lui 2012, prezenţa la vot a fost de 44,26% la nivelul Bucureştiului. Tot atunci a fost pentru prima oară când românii şi-au ales primarii într-un singur tur de scrutin după modificarea legii electorale. O comparaţie între actualul primar al Capitalei, Gabriela Firea şi fostul primar general Sorin Oprescu, arată că Gabriela Firea a obţinut în 2016 aproape jumătate din voturile pe care le-a primit acum patru ani Sorin Oprescu. Susţinut de Uniunea Social Liberală, “independentul” Sorin Oprescu obţinea peste 430.000 de voturi la alegerile din 2012, în vreme ce candidatul social-democraţilor, Gabriela Firea, a obţinut anul acesta puţin peste 246.000 de voturi.
Dintre primarii de sector, Dan Tudorache şi Daniel Florea au obţinut cele mai puţine voturi. În Sectorul 1, Tudorache a obţinut 23.000 de voturi în condiţiile în care prezenţa la urne a fost sub 37%, în timp ce Florea a câştigat Sectorul 5 cu 26.000 de voturi în condiţiile în care prezenţa la vot a fost sub 32%.
