Fraudare - Vointa da, comisie de ancheta ba

Alianta D.A. nu renunta la ideea infiintarii unei comisii de ancheta privind fraudarea alegerilor din noiembrie 2004.

Mult trambitata anchetare a fraudarii alegerilor din noiembrie 2004 este blocata in Parlament de luni de zile. Puterea si Opozitia nu au putut sa ajunga la un acord nici macar in privinta numelui comisiei parlamentare care sa investigheze scrutinul.

Traian Basescu declara la 6 ianuarie 2005, la scurta vreme dupa ce fusese uns presedinte, ca "nimeni nu trebuie sa gandeasca vreodata ca vointa electoratului poate fi masluita". Basescu promitea atunci ca, desi el a ajuns in scaunul de la Cotroceni, tot se va face o ancheta privind acuzatiile de fraudare a alegerilor. Principala portavoce a acestor acuzatii fusese tocmai Alianta PNL-PD, care a sustinut ca Asociatia Pro Democratia, care a avut observatori la scrutin, a reclamat o serie de nereguli inregistrate in special in judetul Ilfov unde in cadrul operatiunii "Autobuzul", alegatorii fusesera mutati de la o sectie la alta unde votasera in mod repetat pe liste suplimentare.

ANULARE. Scandalul fraudarii alegerilor a izbucnit intre cele doua tururi de scrutin al alegerilor prezidentiale, atunci cand Traian Basescu, copresedinte al ADA la momentul respectiv, a solicitat anularea scrutinului, invocand fraude electorale. Dovada pe care Traian Basescu a adus-o in sprijinul acuzatiilor sale a fost o variatie a numarului de voturi nule inregistrate, asa cum reiesea acest lucru din buletinele informative difuzate de BEC la intervale regulate de timp. Concret, Basescu acuza "transferarea" electronica in "contul" contracandidatului sau Adrian Nastase, a unui numar de 160.000 de voturi, declarate oficial ca anulate. In acest context, Traian Basescu, sustinand ca fraudarea a avut loc prin vicierea softului care contabiliza electronic voturile, a solicitat, pe langa anularea scrutinului, si arestarea imediata a directorului Institutului National de Statistica, sigilarea calculatoarelor si intreruperea procesului electoral. Ceea ce nu s-a intamplat, toti cei vizati respingand acuzatiile lui Basescu. S-a intamplat insa altceva.

CONSECINTE. Softul utilizat de BEC a fost expertizat de catre sarbi, ajungandu-se la concluzia ca nu au fost probleme si s-au impus restrictii la votul pe liste speciale. Astfel, la turul doi al prezidentialelor au putut vota pe astfel de liste doar cetatenii aflati in tranzit in localitatile unde nu-si aveau resedinta si numai in sectii special amenajate. De asemenea, sesizarile privind o posibila frauda au fost verificate, iar in final atat alegerile parlamentare, cat si ulterior cele prezidentiale au fost validate.

La scurt timp, dupa instalarea noului Parlament, PD anunta ca va cere infiintarea unei comisii de ancheta in cazul fraudarii alegerilor.

BLOCAJ. Solicitarea nu a facut-o PD, ci chiar PSD. "Noi nu vrem sa ramana aceasta pata asupra derularii alegerilor, pentru ca, in mod paradoxal, PSD a pierdut alegerile si ramane si ideea ca a fraudat alegerile ca sa le piarda", declara presedintele PSD Adrian Nastase. Principalul partid de Opozitie nu a cerut insa anchetarea scrutinului, ci a acuzatiilor referitoare la fraudarea alegerilor. Puterea vrea insa o comisie parlamentara care sa investigheze modul de desfasurare a alegerilor. In plus, Alianta vrea sa puna sub lupa doar alegerile parlamentare, pe cand PSD cere verificari si la scrutinul pentru prezidentiale. Ca atare lucrurile s-au blocat in Parlament inca de la 1 martie, cele doua forte politice nereusind sa cada de acord nici macar pentru numele comisiei si obiectul ei de activitate. "Alianta are in continuare vointa politica pentru a face aceasta ancheta. Trebuie luata insa o decizie in Camerele reunite ale Parlamentului pentru care dintre variante mergem: anchetarea modului de desfasurare a alegerilor sau anchetarea unor declaratii. Au fost alte lucruri mai importante si acest lucru nu a mai apucat dezbaterea in sedintele comune de pana acum", ne-a declarat ieri liderul grupului PD din Camera deputatilor, Cristian Radulescu.

GHERGUT PENSIONAT. Pana una alta, singurul care a suferit consecintele momentelor tensionate din timpul alegerilor a fost presedintele BEC, Emil Ghergut. El l-a criticat la momentul respectiv pe Traian Basescu pentru solicitarea de anulare a alegerilor, aratand ca "nu este permis sa se aduca aceste grave acuzatii numai de dragul de a castiga sau poate a te inscrie in cursa electorala pe care n-ai cistigat-o din primul tur, asa cum s-a laudat domnul Basescu". Alianta D.A a cerut Consiliului Superior al Magistraturii excluderea lui Ghergut din magistratura pentru consideratiile politice facute in legatura cu candidatul Aliantei la Presedintie, Traian Basescu. Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis declansarea actiunii disciplinare impotriva lui Ghergut. Pe 5 aprilie insa, presedintele Traian Basescu a semnat decretul de eliberare din functie prin pensionare a judecatorului.

VOINTA
"Alianta are in continuare vointa politica pentru a face aceasta ancheta. Trebuie luata insa o decizie in Camerele reunite ale Parlamentului pentru care dintre variante mergem: anchetarea modului de desfasurare a alegerilor sau anchetarea unor declaratii" - Cristian Radulescu, liderul deputatilor PD

PROTEST APD

Asociatia Pro Democratia a criticat recent lipsa de interes a Parlamentului pentru lamurirea suspiciunilor de fraudare a alegerilor. "Incapacitatea grupurilor parlamentare de a-si desemna reprezentanti in comisia parlamentara de ancheta, la sapte luni de la alegeri, dovedeste lipsa vointei politice pentru clarificarea aspectelor legate de procesul electoral de la sfarsitul anului trecut. Amanand cercetarea, Parlamentul accepta implicit sistemul existent si asuma consecintele sale politice. Dar si alte ipoteze pot fi luate in calcul: complicitatea transpartinica. Posibilitatea ca "turismul electoral sa fi fost practicat de membrii tuturor acestor partide pare, in aceste conditii, plauzibila", a acuzat APD. Asociatia a amintit ca investigatiile sale au dovedit ca in judetul Ilfov 3,76% dintre alegatori au votat de cel putin doua ori, iar acesti 351 de cetateni identificati de APD, nu au fost "descoperiti" nici pana acum de autoritati.