Greu de redus

Discuţiile despre desfiinţarea multora dintre agenţiile guvernamentale au deschis Cutia Pandorei în Executiv. Lista agenţiilor din subordinea Guvernului care se vor desfiinţa este încă în ceaţă, doar două ministere anunţând "pierderile". Renunţarea este oricum dureroasă, având în vedere că PSD şi PD-L au negociat la sânge în zilele Crăciunului de anul trecut bănoasele posturi de conducere a nenumăratelor agenţii şi companii de stat.

În plus, premierul a mai aruncat un subiect de dihonie: vrea să testeze soliditatea coaliţiei forţând asumarea răspunderii pe trei legi importante: salarizarea bugetarilor, educaţia şi sistemul unic de pensii. Premierul i-a anunţat sâmbătă pe membrii Cabinetului că doreşte neapărat asumarea răspunderii pe legile salarizării, pensiilor şi educaţiei, vrând astfel să verifice dacă există voinţă politică şi dacă există susţinere parlamentară la nivelul coaliţiei pentru realizarea acestor reforme. "I-am informat pe miniştri cu privire la decizia mea de a promova aceste legi prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. De ce această procedură? Din două motive. În primul rând, pentru a verifica dacă la nivelul coaliţiei există voinţă politică pentru a susţine aceste reforme structurale asupra cărora cele două partide s-au angajat în parteneriatul pentru România şi, al doilea motiv, pentru a verifica susţinerea parlamentară pentru realizarea acestor reforme pe care nici un Guvern şi nici un Parlament nu au avut curajul să le abordeze în ultimii 20 de ani", a explicat Boc.

PSD SE OPUNE
PSD a rămas neclintit pe poziţii, susţinând în continuare că nu poate fi de acord cu asumarea răspunderii pe legile educaţiei şi consideră că pe acest pachet legislativ trebuie să se facă o consultare solidă a întregii societăţi interesate, după care este absolut necesară dezbaterea parlamentară. "Dacă Guvernul ar fi să-şi asume răspunderea pe ceva, să-şi asume răspunderea pe măsurile pe care trebuie să le ia în urma discuţiilor cu FMI. Aceste măsuri vor afecta pe termen mediu şi lung întreaga societate românească. Acolo trebuie o discuţie serioasă şi acolo se justifică asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, adică a naţiunii", a spus purtătorul de cuvânt al PSD, Bogdan Niculescu Duvăz. "Dacă premierul doreşte să verifice sau, cum spun eu, să testeze la rupere - termenul se foloseşte în Teoria materialelor - coaliţia, atunci acolo este, cu seriozitate şi responsabilitate, locul discuţiei serioase", a adăugat Duvăz. Vicepreşedintele PSD Constantin Niţă a declarat şi el că miza pe care PD-L o ataşează asumării răspunderii pe legile educaţiei este una exclusiv politică, obiectivul PD-L fiind acela de a provoca sistematic PSD şi de a căuta pretexte de ceartă. Niţă a mai spus că această asumare reprezintă, de fapt, "un experiment cinic şi incorect".

PD-L AMENINŢĂ CU REMANIEREA
După răspunsul PSD a venit şi replica PD-L, care a trecut la ameninţări. "Dacă PSD nu este de acord cu restructurarea aparatului de stat şi asumarea răspunderii Guvernului pe legile privind reforma, Guvernul va cădea la începutul lunii septembrie", a spus secretarul general al democrat-liberalilor, Blaga, adăugând că este necesară o remaniere a Cabinetului. PD-L consideră că PSD nu trebuie să aleagă între coaliţie şi reforma în educaţie, ci trebuie să decidă dacă e la guvernare doar pentru avantaje sau vrea cu adevărat reforme pentru România. Nici PNL nu este de acord cu asumarea răspunderii pe legile anunţate de premier, considerând că "este inacceptabil ca un Guvern care are o majoritate parlamentară de 70% să-şi pună problema asumării răspunderii pe trei zone importante de reglementare". "Se dovedeşte acum, încă o dată, că angajamentele pe care Guvernul şi le-a luat în faţa FMI au fost o mare greşeală şi că această coaliţie este incapabilă să-şi respecte cuvântul", se arată într-un comunicat al PNL. Liberalii sunt de părere că "reacţia firească a tuturor partidelor politice responsabile în faţa unui asemenea act imoral şi ilegitim ar fi depunerea unei moţiuni de cenzură".

Pensii îngheţate
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) discută cu autorităţile române despre disponibilizarea a 100.000-150.000 de bugetari până la mijlocul anului viitor. Fondul doreşte îngheţarea pensiilor în 2009 şi 2010 şi a salariilor bugetarilor până când legea salarizării va intra în vigoare. Se pare că acceptul FMI pentru utilizarea celei de-a doua tranşe a banilor de la FMI, în valoare de circa 1,9 miliarde de euro, pentru finanţarea deficitului bugetar este condiţionat de îngheţarea pensiilor şi a salariilor şi de restructurări masive. "Se pune problema disponibilizării a 100.000-150.000 de salariaţi din administraţia centrală, administraţiile locale şi autorităţi descentralizate. De asemenea, se suspendă majorarea de 2% a pensiilor, programată pentru octombrie, şi îngheţarea pensiilor şi în 2010, cu excepţia celor minime sociale", au declarat surse guvernamentale.

Totodată, s-a convenit ca toţi bugetarii să intre în concediu fără plată pe o perioadă de 2-3 săptămâni începând din septembrie până în noiembrie. (D. Ivan)

Cei 150.000 de bugetari şi şefii lor politici
Surse politice au declarat pentru Mediafax că PSD ar fi cerut delegaţiei FMI să renunţe la ideea disponibilizării a 150.000 de bugetari.

Asta înseamnă renunţarea la desfiinţarea sau restructurarea anunţată a celor 226 de agenţii guvernamentale. Până acum, doar două ministere au anunţat agenţiile ce vor fi desfiinţate: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Agriculturii. Astfel, numărul posturilor din agenţiile subordonate MAI va fi redus cu aproximativ 1.060, iar Arhivele Naţionale, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Administraţia Rezervelor Statului vor fi restructurate, ultima fiind desfiinţată. De asemenea, dintre agenţiile subordonate direct premierului, vor fi desfiinţate Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS). Lucrurile merg însă greu, pentru că cele două partide au negociat îndelung pentru posturile de la conducerea acestor instituţii. În zilele Crăciunului de anul trecut, pesediştii şi pedeliştii şi-au împărţit cu greu caşcavalul, iar la şefia fiecăreia dintre instituţiile adjudecate a fost instalat câte un membru fidel şi cotizant de partid. PSD a primit o bucată importantă din companiile de interes economic şi regii autonome foarte profitabile, precum şi Apele Române, ROMSILVA, Agenţia pentru Resurse Minerale, AVAS, Agenţia pentru Investiţii Străine, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Agenţia pentru Romi, Transgaz, CFR Călători etc. PD-L şi-a luat şi el conducerea ANAF, Autoritatea Naţională a Vămilor, CFR Marfă, Loteria Română, Poşta Română, Garda de Mediu, Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, Romgaz, Agenţia Antidoping, Comisia Naţională de Prognoză etc.

Lista numelor clienţilor politici aşezaţi pe fotoliile de directori de agenţii guvernamentale este deja cunoscută şi devine argument pentru greutatea cu care se desfiinţează instituţii bugetare. Şeful Agenţiei Naţionale pentru Romi este Robert Laurenţiu Iapornicu, un apropiat al lui Marian Vanghelie, iar altul, Bogdan Georgescu, preşedinte al PSD Bucureşti, a devenit vicepreşedinte al AVAS. O fostă consilieră a preşedintelui PSD, Mircea Geoană, Ancuţa Gianina Opre, o tânără de 30 de ani, a primit funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, iar fosta consilieră a vicepreşedintelui PD-L Valeriu Stoica, Cristina Trăilă, a fost numită la şefia Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. (M.I.A.)